Panait Cerna
Panait Cerna | |
![]() Panait Cerna | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 25 septembrie 1881 Cerna, România |
Decedat | 26 martie 1913 (32 de ani) Leipzig, Germania |
Înmormântat | Cimitirul Bellu ![]() |
Naționalitate | ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | lingvist[*] jurnalist filozof critic literar[*] traducător poet ![]() |
Activitate | |
Pseudonim | Panait Cerna ![]() |
Domeniu artistic | poezie, proză |
Studii | Universitatea din București ![]() |
Pregătire | Universitatea Humboldt din Berlin, Universitatea din Leipzig |
Mișcare artistică | poezie, romantism |
Influențat de | Mihai Eminescu |
Modifică date / text ![]() |
Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, (n. 25 septembrie 1881, Cerna, județul Tulcea - d. 26 martie 1913, Leipzig)[1] a fost un poet intimist, romantic minor sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu, precum și filosof, critic literar și traducător. Vorbitor nativ al bulgarei, Cerna a scris cu toate acestea în română și a dezvoltat un stil tradiționalist, care a fost legat de clasicism și neoclasicism. Lăudat de societatea literară conservatoare Junimea, a fost promovat de liderul ei, Titu Maiorescu, precum și de discipolii lui Maiorescu, Mihail Dragomirescu și Simion Mehedinți. Cerna a devenit principalul reprezentant al grupului când acesta a intrat în declin, contribuind la ambele reviste junimiste importante, Convorbiri Literare și Convorbiri Critice. De asemenea, a contribuit în parte la revista tradiționalistă Sămănătorul și a fost afiliat pentru perioade scurte la alte reviste literare.
Licențiat al Universității din București, Cerna și-a terminat studiile în imperiul german. Acolo, a frecventat Universitatea din Berlin și Universitatea din Leipzig, împrietenindu-se cu dramaturgul autoexilat Ion Luca Caragiale și criticul literar Paul Zarifopol. Cerna a murit la Leipzig la vârsta de treizecișiunu de ani, după o luptă lungă cu tuberculoza.
Pe lângă diferitele poeme de dragoste, scrierile lui Panait Cerna vădesc de asemenea preocupările sale intelectuale. Specificul său intelectual i-a adus adepți dedicați, dar a fost criticat de mulți dintre egalii săi, care l-au găsit artificial și depășit.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A debutat cu un poem "Trecut", imitație după poetul german Nikolaus Lenau în "Foaie interesantă" în anul 1897.
Licențiat al Faculății de filozofie din București în 1906. A obținut doctoratul în Germania, la Leipzig, în 1913 cu teza Die Gedankenlyrik, apreciată de Volkelt.[2]
Omagiere[modificare | modificare sursă]
Centrul Județean al Creației Populare Tulcea a organizat, în anul 2001, cea de-a XXVI-a ediție a Concursului național de poezie și eseu „Panait Cerna", cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea poetului. Imaginea prezintă interiorul casei memoriale a poetului Panait Cerna. Expoziția memorialistică este organizată în trei săli, în care prezintă datele bibliografice ale poetului, reproduceri după fotografii, documente, acte de stare civilă și de studii, ediții ale operei poetice, referințe critice.
Poezii[modificare | modificare sursă]
- Poezii, 1910
Antologii[modificare | modificare sursă]
- Floare și genune, ediție îngrijită de Valeriu Râpeanu, 1968
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ http://www.poezie.ro/index.php/author/0013669/index.html
- ^ Dicționar de literatură română, coordonator Dim. Păcurariu, Ed. Univers, București, 1978
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Nașteri în 1881
- Nașteri pe 25 septembrie
- Decese în 1913
- Decese pe 26 martie
- Absolvenți ai Universității Humboldt din Berlin
- Absolvenți ai Universității din Leipzig
- Decese cauzate de tuberculoză
- Români greco-catolici
- Poeți români din secolul al XX-lea
- Români de origine bulgară
- Oameni din județul Tulcea
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Dobrogeni
- Români cunoscuți sub pseudonimele folosite
- Cimitirul Bellu
- Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite