Popina Blasova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Popina Blasova
Categoria III IUCN (Monument al naturii)
Harta locului unde se află Popina Blasova
Harta locului unde se află Popina Blasova
Localizarea pe harta țării
PozițiaActual Braila county CoA.pngJudețul Brăila
 România
Cel mai apropiat orașBrăila
Coordonate45°08′10.9″N 28°10′2.58″E / 45.136361°N 28.1673833°E45.136361°N 28.1673833°E / 45.136361; 28.1673833 ()45°08′10.9″N 28°10′2.58″E / 45.136361°N 28.1673833°E45.136361°N 28.1673833°E / 45.136361; 28.1673833 ()[1]
Suprafață2.3 ha
Înființare1994

Popina Blasova este o stâncă de 43 m înălțime – monument al naturii[2] de interes județean[3], situat în Balta Brăilei la vest de Brațul Măcin și la nord vest de satul Turcoaia în dreptul cetății Troesmis[4][5]. A fost declarată arie protejată[2] prin Hotărârea Consiliului Județean Brăila 20/1994.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Are o suprafață de 2,3 hectare.[2] Aici regăsim o floră de stâncării, similară celei din masivul Munților Măcinului.[6] Caracteristicile solului generate de compoziția minerală a stâncii, au făcut ca pe flancul nordic să supraviețiască 2 specii endemice[3], o specie de clopoțel albastru (Camapanula rotundifolia L., spp. Romanica Săvulescu Hayek) și una de coada șoricelului cu flori galbene (Achillea coarctata).[7]

Origine[modificare | modificare sursă]

Se constituie într-un martor de eroziune din carboniferul inferior[8], din gresii paleozoice - formațiunea de Carapelit.[9] Existența acestui inselberg dovedește continuarea pedimentelor periferice Munților Măcinului și sub aluviunile Dunării[9], care au îngropat sub ele baza dealurilor Dobrogei de Nord.[10]

Termenul de popină provine de la numele dat unor ridicături de teren (gorgane, movile sau platouri) formate în lunca unor ape curgătoare.[11]

Există și o legendă din zona Măcinului, în ceea ce o privește. Se povestește astfel că un tânăr uriaș din Brăila s-a îndrăgostit de o fată de uriași din Iglița (acum Turcoaia), dar cererea în căsătorie i-a fost refuzată. Înfuriat, acesta după ce a rupt o stâncă din Dealul Orliga de lângă Măcin, a aruncat-o spre uriașii din Iglița, aceasta fiind de fapt actuala Popina Blasova. Ca răspuns, fata a rupt și ea o stancă din Iacobdeal și a aruncat-o spre flăcau, aceasta căzând între Măcin și Smârdan, în locul numit acum Piatra Fetei[12] (tot o popină – aflată la 5 km vest de Măcin, actual încorporată în dig[13]).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ a b c Arii naturale protejate, [în județul Brăial], portalul Consiliului Județean Brăila portal-braila.ro, accesat 2014.12.24
  3. ^ a b Management of natural areas case study: Brăila county, Elisabeta Roșu, Institute of Agricultural Economics, The Proceedings of the International Conference Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity, 29-30 May 2014, Tîrgu-Mureș, Mureș, Volume no. 1, 2014, (754-763), p. 759
  4. ^ Munții Măcin Harta turistică, Mihail-Gabriela Albotă, accesat 2014.04.12
  5. ^ Turcoaia – Localități și puncte de pornire în drumeție, Măcin, Albotă, 1987
  6. ^ Munții Măcin, Invitație în Carpați, Anul 9, Nr. 52 (noiembrie)/2005, p. 22
  7. ^ Earthquake Hazard Impact and Urban Planning, Maria Bostenaru Dan,Iuliana Armas, Agostino Gorett, Springer Science & Business Media, 2014, p.74, ISBN 978-94-007-7980-8 (Print), 978-94-007-7981-5 (Online)
  8. ^ Popina Blasova – Monumente ale naturii, Măcin, Albotă, 1987
  9. ^ a b Dobrogea – 1, p. 10
  10. ^ Dobrogea – 1, p. 30
  11. ^ Dicționar de arhaisme și regionalisme, Gh. Bulgăr, Gh. Constantinescu-Dobridor, Ed. Saeculum Vizual, București, 2002
  12. ^ Mărturii istorice în localitățile invecinate parcului, portalul Parcului Național Munții Măcinului – parcmacin.ro
  13. ^ Munții Măcin, Invitație în Carpați, Anul 9, Nr. 52 (noiembrie)/2005, p. 9

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Măcin, Mihail-Gabriel Albotă, colecția Munții Noștri, Ed. Sport Turism, București, 1987
  • Dobrogea – 1, Geografie – Analele Universității București, 2003, p. 1-143
  1. Relieful Podișul Dobrogei – caracteristici și evoluție p. 5-58
  2. Peisajele Dobrogei: tipuri, repartiție, culturalitate, vulnerabilitate p. 59-82
  3. Clima Dobrogei p. 83-106
  4. Apele Dobrogei p.107-143
Literatură suplimentară
  • Un monument al naturii: Popina Blasova, H. Mangiurea, Analele Brăilei, februarie 1977, p. 25