Stan Bolovan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Stan Bolovan este un personaj și o poveste din folclorul românesc scrisă de Ioan Slavici.

Povestea[modificare | modificare sursă]

Intr-o zi venira la el Dumezeu si Sf. Petru, pe care acesta i-a primit cu bucurie si i-a servit cu ce au dorit. La plecare, Dumnezeu i-a spus sa-si puna o dorinta pe ca i-o va indeplini. Si asa a fost. Stan s-a trezit cu 100 de copii carora le era foame.

            Acesta nu avea ce sa le dea de mancare asa ca a plecat in lume a gasit de lucru la niste zmei care il rasplateau cu 7 saci plini cu galbeni daca le indeplinea 3 sarcini.

            Prima sarcina a fost sa impinga un bolovan imens. Fiind baiat istet l-a pacalit pe zmeu ca daca il arunca loveste luna si nu este bine fiindca bolovanul era mostenit insasi de la bunicul zmeului.

            A doua sarcina a fost de a aduca 12 piei de boi pline cu apa care abia le putea cara pana la fantana aflata departe de casa zmeilor si a reusit sa-l pacaleasca din nou pe zmeu.

            A treia sarcina a fost sa taie lemne dintr-o padure dupa care sa le aduca acasa, pacalindu-l din nou pe zmeu sa faca treaba in locul lui.

            La sfarsit zmeilor nu le convenea sa ii dea lui Stan galbenii si au vrut sa-l omoare dar acesta i-a pacalit din nou.

            Cand sa duca acasa sacii cu galbeni a pacalit un zmeu sa ii duca acasa galbenii si acesta a avut o viata minunata cu copii sai.