Parcul Maria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Parcul Maria
(Grădina publică Maria)
Parc Andrieș, BL.jpg
TipGrădină publică regulară franceză
AmplasareBălți
47°45′19″N 27°55′31″E47°45′19″N 27°55′31″E
Suprafațăha
Deschis1818[1]
Staredegradată
Adresăstr. Pușkin / str. M. Sadoveanu (fosta strada Regina Maria)

Parcul Maria (Grădina publică Maria) este situat în zona centrală istorică a orașului Bălți între străzile Moscova (est), Pușkin (sud) și Mihai Sadoveanu (vest), fiind adiacent la nordul hotelului “Bălți”, ocupând o suprafață de 32767 m² (352701 pic.²) cu un perimetrul exterior de 805 metri (2641.08 picioare).[2]

Verificarea mărimii și corespunderii în 2019 a schemei parcului cu varianta inițială din 1845

Parcul Maria, denumit colocvial în epocile sovietică și post-sovietică ca Parcul Pușkin și respectiv mai târziu ca Parcul Andrieș,[3] a fost recunoscut, fără mențiunea numelor denumirilor sovietică și post-sovietică, ca monumentul national de arhitectură si a fost întrodus în lista monumentelor ocrotite de stat în Republica Moldova, secțiunea Bălți, sub numărul 38. Construirea oricăror clădiri/obiecte pe teritoriul parcului este interzisă.[4]

Istoria fondării și denumirii[modificare | modificare sursă]

Primul plan de urbanism general Bălțiului aprobat de Nicolae I al Rusiei la 9 februarie 1845
Planul de urbanism general al orașului din 1856

Parcul ca grădină publică a școlii grădinărești franceze, împreună cu o oranjerie și drumuri pietonale cu forme geometrice regulare simetrice, a fost fondat în 1818.[1] Locația grădinii publice este confirmată de primul plan de urbanism al orașului din 1845, aprobat de împăratul rus Nicolae I.[5] După ce împărăteasa rusă Maria Alexandrovna s-a oprit la Bălți în 1856,[6][7] grădina a fost desemnată sub numele ei și acessta grădina a fost păstrată în forma ei originală de către nepoata primei Mariei menționate mai sus - Regina Maria a României în timpul Regatului României. Strada Sadoveanu de astăzi din partea de vest a parcului se numea strada Reginei Maria în perioada românească.

Perioada sovietică[modificare | modificare sursă]

Parcul Maria (pe atunci Parcul Pușkin) în anii 60 cu un avion Antonov An-2 zburând pe deasupra centrului parcului

În vremurile sovietice, după transferul orașului Bălți în jurisdicția URSS din jurisdicția Regatului României, nu se menționa istoria parcului și relația lui cu mai multe case regale ale Europei: Casa Romanov, Casa Hessiană, dinastia Saxe-Coburg-Gotha și Hohenzollern-Sigmaringen. Termenul grădină publică a încetat să mai fie folosit (fie în română, fie în rusă, considerat ca un franțuzism din epocile monarhice), iar parcul a început să fie numit „Parcul Pușkin”. La începutul anilor 60, au început să fie instalate în parcul atracțione, care s-au suprapus designului geometric al traseelor ​​simetrice ale drumurilor pietonale din parc. Dacă la începutul perioadei sovietice, consiliul orășenesc a fost implicat în cultura silvică a parcului, treptat silvicultura în Parcul Maria a căzut în degradare, arbuști și copaci, fără a fi tăiate în mod regulat. În 2018, Primăria municipiului Bălți a încercat să taie complet mai mulți copaci, deși tăierea regulată a plantelor corespunzătoare tipului inițial al Parcului Maria - un parc regular al școlii parcurilor franceze, nu a fost întreprinsă până în prezent.

Spre finele anilor 80, înainte de desființare a Uniunii sovietice, în spatele parcului (strada Moscova) a fost construit clădirea impozantă, în stilul realismului socialist, a secțiunii Bălțene KGB.

Perioada post-sovietică[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ciocanu, Sergiu (01.01.2013-13.01.2014). „Registrul Monumentelor Republicii Moldova”. Portalul guvernamental al datelor deschise - Ministerul culturii. Accesat în 15 august 2019.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  2. ^ ru „В Бельцах обсуждают законность построек в единственном детском парке”. point.md. . Accesat în . 
  3. ^ ru Петрусевич, Наталья (). „Группа бельчан предложила придать новый статус парку «Андриеш»”. SP (ziar). Accesat în . 
  4. ^ ru „Нужен закон, который позволит всё это снести» - Общественник и мэр в прямом эфире рассказали, когда и как отдавалась земля в парке”. BTV. . Accesat în . 
  5. ^ ru Михалевский, Руслан (). „Год 1845-й”. baltigraphia.md. Accesat în . 
  6. ^ ru Гуцу/Рошка, Т./А. „И в летний сад гулять водил!”. gzt.md. Accesat în . 
  7. ^ ru „«Бельцы архивные». 1856 год — основание городского сада (ныне парк «Андриеш»)”. BTV. . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]