Parcul Andrieș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Parcul Andrieș
Parc Andrieș, BL.jpg
TipGrădină publică regulară franceză
AmplasareBălți
47°45′19″N 27°55′31″E / 47.75528°N 27.92528°E47°45′19″N 27°55′31″E / 47.75528°N 27.92528°E
Suprafațăha
Deschis1818[1]
Staredegradată
Adresăstr. Pușkin / str. M. Sadoveanu (fosta strada Regina Maria)

Parcul Andrieș[2] este situat în zona centrală istorică a orașului Bălți între străzile Moscova (est), Pușkin (sud) și Mihai Sadoveanu (vest), fiind adiacent, la nord, hotelului „Bălți” și ocupând o suprafață de 32767 m² (352701 pic.²) cu un perimetrul exterior de 805 metri (2641.08 picioare).[3]

Verificarea mărimii și corespunderii în 2019 a schemei parcului cu varianta inițială din 1845

Acest parc, denumit colocvial în epocile sovietică și post-sovietică ca Parcul Pușkin și respectiv mai târziu ca Parcul Andrieș,[4] a fost recunoscut, fără mențiunea numelor denumirilor sovietică și post-sovietică, ca monumentul national de arhitectură si a fost întrodus în lista monumentelor ocrotite de stat în Republica Moldova, secțiunea Bălți, sub numărul 38. Construirea oricăror clădiri/obiecte pe teritoriul parcului este interzisă.[5]

Istoria fondării și denumirii[modificare | modificare sursă]

Primul plan de urbanism general Bălțiului aprobat de Nicolae I al Rusiei la 9 februarie 1845
Planul de urbanism general al orașului din 1856

Parcul, ca grădină publică a școlii grădinărești franceze, împreună cu o oranjerie și drumuri pietonale cu forme geometrice regulare simetrice, a fost fondat în 1818.[1] Locația grădinii publice este confirmată de primul plan de urbanism al orașului din 1845, aprobat de împăratul rus Nicolae I.[6] După ce împărăteasa rusă Maria Alexandrovna s-a oprit la Bălți în 1856,[7][8] grădina a fost desemnată sub numele ei[necesită citare] și această grădină a fost păstrată în forma ei originală de către nepoata primei Marii menționate mai sus - Regina Maria a României în timpul Regatului României. Strada Sadoveanu de astăzi, din partea de vest a parcului, se numea strada Reginei Maria în perioada românească.

Perioada sovietică[modificare | modificare sursă]

Parcul Andrieș (pe atunci Parcul Pușkin) în anii '60, cu un avion Antonov An-2 zburând pe deasupra centrului parcului

În vremurile sovietice, după transferul orașului Bălți în jurisdicția URSS din jurisdicția Regatului României, nu se menționa istoria parcului și relația lui cu mai multe case regale ale Europei: Casa Romanov, Casa Hessiană, dinastia Saxa-Coburg-Gotha și Hohenzollern-Sigmaringen. Termenul grădină publică a încetat să mai fie folosit (fie în română, fie în rusă, considerat ca un franțuzism din epocile monarhice), iar parcul a început să fie numit „Parcul Pușkin”. La începutul anilor '60, au început să fie instalate în parcul atracțione,[necesită citare] care s-au suprapus designului geometric al traseelor ​​simetrice ale drumurilor pietonale din parc.

Dacă la începutul perioadei sovietice, consiliul orășenesc a fost implicat în cultura silvică a parcului, treptat silvicultura în Parcul Andrieș a căzut în degradare, arbuștii și copacii ne mai fiind îngrijiți în mod regulat. În 2018, Primăria municipiului Bălți a încercat să taie complet mai mulți copaci, deși tăierea regulată a plantelor corespunzătoare tipului inițial al parcului - un parc de tipul școlii parcurilor franceze - nu a fost întreprinsă până în prezent.

Spre finele anilor 80, înainte de desființarea Uniunii sovietice, în spatele parcului (strada Moscova) a fost construit clădirea impozantă, în stilul realismului socialist, a secțiunii Bălțene a KGB.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ciocanu, Sergiu (01.01.2013-13.01.2014). „Registrul Monumentelor Republicii Moldova”. Portalul guvernamental al datelor deschise - Ministerul culturii. Accesat în 15 august 2019.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  2. ^ Consiliul Național al Monumentelor Istorice își exprimă îngrijorarea față de intervențiile ilegale din ultimii ani asupra „Parcul Andrieș” din mun. Bălți
  3. ^ ru „В Бельцах обсуждают законность построек в единственном детском парке”. point.md. . Accesat în . 
  4. ^ ru Петрусевич, Наталья (). „Группа бельчан предложила придать новый статус парку «Андриеш»”. SP (ziar). Accesat în . 
  5. ^ ru „Нужен закон, который позволит всё это снести» - Общественник и мэр в прямом эфире рассказали, когда и как отдавалась земля в парке”. BTV. . Accesat în . 
  6. ^ ru Михалевский, Руслан (). „Год 1845-й”. baltigraphia.md. Accesat în . 
  7. ^ ru Гуцу/Рошка, Т./А. „И в летний сад гулять водил!”. gzt.md. Accesat în . 
  8. ^ ru „«Бельцы архивные». 1856 год — основание городского сада (ныне парк «Андриеш»)”. BTV. . Accesat în .