Úbeda
| Úbeda | |||
| — municipiu[1] — | |||
| |||
Úbeda (Spania) Poziția geografică în Spania | |||
| Coordonate: 38°00′42″N 3°22′18″W / 38.011666666667°N 3.3716666666667°V | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Comunitate autonomă | |||
| Provincie | |||
| Reședință | Úbeda[*][2] | ||
| Guvernare | |||
| - alcalde de Úbeda[*] | Antonia Olivares Martínez[*] (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 397,1 km² | ||
| Altitudine | 748 m.d.m. | ||
| Populație (2025) | |||
| - Total | 33.588 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+01:00[3] | ||
| Cod poștal | 23400 | ||
| Prefix telefonic | 953 75 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Lège-Cap-Ferret | Franța | ||
| - Chiclana de la Frontera | Spania | ||
| - Baeza | Spania | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID | |||
| Modifică date / text | |||
Úbeda este un oraș și un municipiu din Spania, provincia Jaén, capitala regiunii La Loma, în comunitatea autonomă Andaluzia. Populația acestei localități este de 33 588 de locuitori (în anul 2025). Orașul, situat în apropierea localității Baeza, a fost declarat Patrimoniul Mondial UNESCO la 3 iulie 2003, datorită bunei conservări a numeroaselor sale clădiri renascentiste și mediul său urban unic. Supranumit ,,Orașul dealurilor”, constituie un important punct de atracție.
Are un spital regional, centre educaționale și școli universitare — UNED și SAFA —, oficii fiscale și de asigurări sociale, instanțe, o secție regională de poliție, un Centru de Formare a Profesorilor, rezultând unul dintre cei mai mari indici de centralitate din toată Andaluzia.
Economia locală este constituită, în principal, din sectorul terțiar, comerț și administrație, care angajează 49% din populația activă a localității. De asemenea, peste 50% din populație, fiind centrul agricol al plantațiilor de măslini, al produției de ulei și unul dintre cei mai mari producători și ambalatori de ulei de măsline de provincia Jaén.
Toponimia
[modificare | modificare sursă]Datorită istoriei sale străvechi, originea etimologică a toponimului ,,Úbeda” sugerează semnificația sa ăntr-o limbă paleo-hispanică, mai exact cea a culturii Oretani. Existența documentelor despre ciclopicul ,,Turnul lui Ibiut” atestă că orașul și numele său provin din această veche structură defensivă de pe deal. De-a lungul timpului, toponimul a evoluat în Bahud, Betul, Betulon, Betula, Ebdete, Idubea, Obdah, Ubadzza și, în final, castellanizarea sa ca Úbeda.
Simboluri
[modificare | modificare sursă]
Scutul / Stema
[modificare | modificare sursă],,Pe un câmp însângerat, o coroană reală de aur și 12 lei în roșu pe o bordură de argint”. Acest scut a fost acordat de Enrique al III-lea al Castilliei în 12 august 1369. Leii de pe scut fac fac referire la cavalerii din Ubeda care au stat în fața zidurilor orașului Algeciras în timpul asediului dintre anii 1342-1344, de Alfonso al XI-lea.
Steagul
[modificare | modificare sursă]Steagul este contituit astfel: o pânză dreptunghiulară, cu o lățime de 3 metri și o lungime de 5 metri, de culoare maro, cu stema orașului centrată vertical.
Imnul
[modificare | modificare sursă]Imnul a fost oficial declarat drept imnul oficial al orașului de către ședința plenară a consiliului local din 14 mai 1982. Versurile au fost scrise de Antonio Parra Cabrera, iar muzica a fost compusă de maestrul Emilio Sánchez Plaza.
Poziționare geografică
[modificare | modificare sursă]Ubeda este situată pe un deal, în faimoasa regiune La Loma, cu vedere la valea Guadalquivir, cu fața spre impunătoarul masiv Sierra Mágina și în apropierea centrului geografic al provinciei Jaén.
Localități învecinate:
- Nord-Vest: Rus, Linares, Arquillos și Vilches
- Nord: Navas de San Juan
- Nord-Est: Villacarrillo
- Est: Torreperogil, Sabiote și Santo Tomé
- Sud-Est: Peal de Becerro, Quesada y Cazorla
- Sur: Cabra del Santo Cristo y Jódar
- Sud-Vest: Jimena
- Vest: Baeza
Istoria
[modificare | modificare sursă]Origini
[modificare | modificare sursă]Legenda orașului spine că Ubeda a fost fondată pentru Tubal, un urmaș al lui Noe. Se spune că numele orașului derivă de la turnul mitic al regelui Ibiut.
Dacă ne limităm la arheologie, primele așezări din Úbeda datează din epoca cuprului, pe ceea ce este acum dealul Alcázar. De fapt, ultimele investigații arheologice au relevat o vechime de șase mii de ani. Úbeda este „cel mai vechi oraș documentat științific din Europa de Vest”. Aceasta este afirmația echipei conduse de profesorul Francisco Nocete, bazată pe rezultatele a 35 de datări cu carbon-14 de la situl Eras del Alcázar.
Orașul a reapărut ca o entitate de o anumită importanță odată cu sosirea arabilor, în special cu Abd al-Rahman al II-lea, cel care a refondat orașul sub numele de Ubbada sau Ubbadat al-Arab — Úbeda „a arabilor” — intenționând să-i controleze pe mozarabii rebeli din Baeza din această locație. În secolul al XI-lea a fost contestat de regatele Taifa din Almeria, Granada, Toledo și Sevilla, până la cucerirea sa de către almoravizi. Ca oraș musulman, a fost înconjurat de mai multe ziduri pentru apărare și a devenit unul dintre cele mai importante orașe din Al-Andalus, datorită meșteșugurilor și comerțului său.
Evul Mediu
[modificare | modificare sursă]În anul 1091, regele din Toledo, Al-Mamun, luptă împotriva rebeliunii interne a maurilor andaluzi, Úbeda fiind predată prin forță în mâinile lui Alfonso al VI-lea. Începând cu secolul al XII-lea, regii castilieni cresc progresiv presiunea asupra regiunii Alto Guadalquivir, iar Úbeda este menționată în sursele scrise doar ca scenă a unor episoade de război; de exemplu, când regiunea a fost ținta atacurilor lui Alfonso al VII-lea al Leonului, mai întâi în 1137 și ulterior în 1147, moment în care a pus stăpânire pe Úbeda, Baeza și Almería. Timp de zece ani, orașul a rămas în mâinile castilienilor, până când contraofensiva almohadă i-a obligat să se retragă în 1157. Recucerit și devastat de Alfonso al VIII-lea după bătălia de la Las Navas de Tolosa și bătălia de la Úbeda, orașul este pierdut la scurt timp după aceea. Între timp, așezarea este jefuită și distrusă în repetate rânduri, populația sa fiind definitiv masacrată de cruciați în bătălia din 1212.
Un fapt remarcabil este că ocuparea orașului Úbeda s-a realizat prin capitulare, evitându-se un nou masacru și făcând posibilă coexistența diferitelor etnii care formau o populație multiculturală (arabă, evreiască și creștină). Timp de mai bine de două secole, orașul participă activ la lupta împotriva musulmanilor, bucurându-se de o autonomie largă în guvernarea locală, condusă de Consiliu și susținută de magistrații locali.
Episoade precum cel din 1368, în care orașul este devastat din cauza războiului civil dintre Petru I al Castiliei și Henric al II-lea de Trastámara, și jaful ulterior al lui Pero Gil împreună cu armatele lui Muhammed al V-lea al Granadei, au alimentat rivalitatea dintre facțiunile locale — familiile Traperas contra Arandas la început, apoi Cuevas contra Molinas și Moyas contra Padillas — pătând istoria orașului cu sânge până la sfârșitul secolului al XV-lea. Aceste conflicte au dus la demolarea zidurilor și turnurilor cetății în 1506, prin ordin regal, pentru a instaura pacea între aceste tabere.
Economia
[modificare | modificare sursă]Sectorul agricol
[modificare | modificare sursă]În urma eșecurilor marilor industrii locale și datorită bogăției teritoriului și a vastei suprafețe cultivate, cetățenii s-au orientat din nou către acest sector. Culturile de măslini intensive și foarte productive sunt principalul susținător al economiei locale. Anterior, creșterea oilor și a păsărilor de curte era foarte semnificativă pentru oraș, deși se afla îintr-un declin. Probabil, azi este orașul care produce cea mai mare cantitate de ulei de măsline din lume, având în vedere că Villacarrillo, principalul său concurent, se extinde dincolo de regiunea sa imediată și că uleiul este considerat a avea adevărata sa origine în Ubeda, nu cea a Villacarrillo.
Sectorul secundar
[modificare | modificare sursă]Cele mai importante industrii din vechea Ubeda au fost mătasea, țesăturile, coloranții, lâna pieptănată și șofranul, ața, inul, cânepa și pielea de oaie. Cu excepția meșteșugurilor de lux și a ceramicii, care a supraviețuit din motive practice, restul s-au pierdut ca o consecință a dezechilibrului economic cauzat de Războiul de Independență, irosind secole de eforturi.
Sectorul terțiar
[modificare | modificare sursă]Bazat pe o tradiție comercială antică, sectorul terțiar a experimentat o diversificare importantă, precum ateliere, servicii financiare, consultanță și imobiliare și și-a extins oportunitățile de angajare prin dezvoltarea de servicii publice, cum ar fi educația și sănătatea, care se centralizează în Ubeda pentru a servi populatiei din jumătatea estica a provinciei. Sectorul ospitalității și restaurantelor, în proces de extindere alături de turism, angajează un număr tot mai mare de persoane.
Monumente și locuri de interes
[modificare | modificare sursă]Piața Vázquez de Molina
[modificare | modificare sursă]Contituie inima monumetală a Ubedei și arată un model de urbanism și de planificare fără precedent în Spania până la acel moment. Cele mai însemnate monumente sunt:
- Capela Sacră a Mântuitorului
- Bazilica Santa María de los Reales Alcázares
- Palatul Lanțurilor
- Palatul Decanului Ortega
- Palatul Marchizului de Mancera
- Închisoarea Episcopului
- Grânarul
- Casa lui Juan de Medina
- Fântâna Venețiană
- Ruinele Palatului Medieval Orozco
- Casa Consilierului
- Statuia lui Vandelvira
Galerie
[modificare | modificare sursă]- Piața Vázquez de Molina
- Capela Sacră a Mântuitorului
- Palatul Lanțurilor
- Palatul Decanului Ortega
- Bazilica Santa María de los Reales Alcázares
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- ↑ „ЭСБЕ / Убеда”, Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XXXIV, 1902 (în rusă), Wikidata Q24498865
- ↑ Instituto Geográfico Nacional (). „Nomenclátor Geográfico de Municipios y Entidades de Población (20240402 edition)” (în galiciană). Instituto Geográfico Nacional[*]. Wikidata Q131606967.
- ↑ https://www.worlddata.info/europe/spain/timezones.php. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)


