Úbeda

— municipiu^[1] —

Drapel

Stemă

Úbeda (Spania)

Poziția geografică în Spania

Coordonate: 38°00′42″N 3°22′18″W / 38.011666666667°N 3.3716666666667°V

Reședință

Úbeda[*]^[2]

Guvernare

- alcalde de Úbeda[*]

Antonia Olivares Martínez[*] (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol, 13 iunie 2015)

Suprafață

- Total

397,1 km²

Altitudine

748 m.d.m.

Populație (2025)

- Total

33.588 locuitori

Fus orar

UTC+01:00^[3]

Cod poștal

23400

Prefix telefonic

953 75

Localități înfrățite

- Lège-Cap-Ferret

Franța

- Chiclana de la Frontera

Spania

- Baeza

Spania

Prezență online

site web oficial

GeoNames

OpenStreetMap relation ID

Poziția localității Úbeda

Úbeda este un oraș și un municipiu din Spania, provincia Jaén, capitala regiunii La Loma, în comunitatea autonomă Andaluzia. Populația acestei localități este de 33 588 de locuitori (în anul 2025). Orașul, situat în apropierea localității Baeza, a fost declarat Patrimoniul Mondial UNESCO la 3 iulie 2003, datorită bunei conservări a numeroaselor sale clădiri renascentiste și mediul său urban unic. Supranumit ,,Orașul dealurilor”, constituie un important punct de atracție.

Are un spital regional, centre educaționale și școli universitare — UNED și SAFA —, oficii fiscale și de asigurări sociale, instanțe, o secție regională de poliție, un Centru de Formare a Profesorilor, rezultând unul dintre cei mai mari indici de centralitate din toată Andaluzia.

Economia locală este constituită, în principal, din sectorul terțiar, comerț și administrație, care angajează 49% din populația activă a localității. De asemenea, peste 50% din populație, fiind centrul agricol al plantațiilor de măslini, al produției de ulei și unul dintre cei mai mari producători și ambalatori de ulei de măsline de provincia Jaén.

Toponimia

Datorită istoriei sale străvechi, originea etimologică a toponimului ,,Úbeda” sugerează semnificația sa ăntr-o limbă paleo-hispanică, mai exact cea a culturii Oretani. Existența documentelor despre ciclopicul ,,Turnul lui Ibiut” atestă că orașul și numele său provin din această veche structură defensivă de pe deal. De-a lungul timpului, toponimul a evoluat în Bahud, Betul, Betulon, Betula, Ebdete, Idubea, Obdah, Ubadzza și, în final, castellanizarea sa ca Úbeda.

Simboluri

Scutul / Stema

,,Pe un câmp însângerat, o coroană reală de aur și 12 lei în roșu pe o bordură de argint”. Acest scut a fost acordat de Enrique al III-lea al Castilliei în 12 august 1369. Leii de pe scut fac fac referire la cavalerii din Ubeda care au stat în fața zidurilor orașului Algeciras în timpul asediului dintre anii 1342-1344, de Alfonso al XI-lea.

Steagul

Steagul este contituit astfel: o pânză dreptunghiulară, cu o lățime de 3 metri și o lungime de 5 metri, de culoare maro, cu stema orașului centrată vertical.

Imnul

Imnul a fost oficial declarat drept imnul oficial al orașului de către ședința plenară a consiliului local din 14 mai 1982. Versurile au fost scrise de Antonio Parra Cabrera, iar muzica a fost compusă de maestrul Emilio Sánchez Plaza.

Poziționare geografică

Ubeda este situată pe un deal, în faimoasa regiune La Loma, cu vedere la valea Guadalquivir, cu fața spre impunătoarul masiv Sierra Mágina și în apropierea centrului geografic al provinciei Jaén.

Localități învecinate:

Nord-Vest: Rus, Linares, Arquillos și Vilches
Nord: Navas de San Juan
Nord-Est: Villacarrillo
Est: Torreperogil, Sabiote și Santo Tomé
Sud-Est: Peal de Becerro, Quesada y Cazorla
Sur: Cabra del Santo Cristo y Jódar
Sud-Vest: Jimena
Vest: Baeza

Istoria

Origini

Legenda orașului spine că Ubeda a fost fondată pentru Tubal, un urmaș al lui Noe. Se spune că numele orașului derivă de la turnul mitic al regelui Ibiut.

Dacă ne limităm la arheologie, primele așezări din Úbeda datează din epoca cuprului, pe ceea ce este acum dealul Alcázar. De fapt, ultimele investigații arheologice au relevat o vechime de șase mii de ani. Úbeda este „cel mai vechi oraș documentat științific din Europa de Vest”. Aceasta este afirmația echipei conduse de profesorul Francisco Nocete, bazată pe rezultatele a 35 de datări cu carbon-14 de la situl Eras del Alcázar.

Orașul a reapărut ca o entitate de o anumită importanță odată cu sosirea arabilor, în special cu Abd al-Rahman al II-lea, cel care a refondat orașul sub numele de Ubbada sau Ubbadat al-Arab — Úbeda „a arabilor” — intenționând să-i controleze pe mozarabii rebeli din Baeza din această locație. În secolul al XI-lea a fost contestat de regatele Taifa din Almeria, Granada, Toledo și Sevilla, până la cucerirea sa de către almoravizi. Ca oraș musulman, a fost înconjurat de mai multe ziduri pentru apărare și a devenit unul dintre cele mai importante orașe din Al-Andalus, datorită meșteșugurilor și comerțului său.

Evul Mediu

În anul 1091, regele din Toledo, Al-Mamun, luptă împotriva rebeliunii interne a maurilor andaluzi, Úbeda fiind predată prin forță în mâinile lui Alfonso al VI-lea. Începând cu secolul al XII-lea, regii castilieni cresc progresiv presiunea asupra regiunii Alto Guadalquivir, iar Úbeda este menționată în sursele scrise doar ca scenă a unor episoade de război; de exemplu, când regiunea a fost ținta atacurilor lui Alfonso al VII-lea al Leonului, mai întâi în 1137 și ulterior în 1147, moment în care a pus stăpânire pe Úbeda, Baeza și Almería. Timp de zece ani, orașul a rămas în mâinile castilienilor, până când contraofensiva almohadă i-a obligat să se retragă în 1157. Recucerit și devastat de Alfonso al VIII-lea după bătălia de la Las Navas de Tolosa și bătălia de la Úbeda, orașul este pierdut la scurt timp după aceea. Între timp, așezarea este jefuită și distrusă în repetate rânduri, populația sa fiind definitiv masacrată de cruciați în bătălia din 1212.

Un fapt remarcabil este că ocuparea orașului Úbeda s-a realizat prin capitulare, evitându-se un nou masacru și făcând posibilă coexistența diferitelor etnii care formau o populație multiculturală (arabă, evreiască și creștină). Timp de mai bine de două secole, orașul participă activ la lupta împotriva musulmanilor, bucurându-se de o autonomie largă în guvernarea locală, condusă de Consiliu și susținută de magistrații locali.

Episoade precum cel din 1368, în care orașul este devastat din cauza războiului civil dintre Petru I al Castiliei și Henric al II-lea de Trastámara, și jaful ulterior al lui Pero Gil împreună cu armatele lui Muhammed al V-lea al Granadei, au alimentat rivalitatea dintre facțiunile locale — familiile Traperas contra Arandas la început, apoi Cuevas contra Molinas și Moyas contra Padillas — pătând istoria orașului cu sânge până la sfârșitul secolului al XV-lea. Aceste conflicte au dus la demolarea zidurilor și turnurilor cetății în 1506, prin ordin regal, pentru a instaura pacea între aceste tabere.

Economia

Sectorul agricol

În urma eșecurilor marilor industrii locale și datorită bogăției teritoriului și a vastei suprafețe cultivate, cetățenii s-au orientat din nou către acest sector. Culturile de măslini intensive și foarte productive sunt principalul susținător al economiei locale. Anterior, creșterea oilor și a păsărilor de curte era foarte semnificativă pentru oraș, deși se afla îintr-un declin. Probabil, azi este orașul care produce cea mai mare cantitate de ulei de măsline din lume, având în vedere că Villacarrillo, principalul său concurent, se extinde dincolo de regiunea sa imediată și că uleiul este considerat a avea adevărata sa origine în Ubeda, nu cea a Villacarrillo.

Sectorul secundar

Cele mai importante industrii din vechea Ubeda au fost mătasea, țesăturile, coloranții, lâna pieptănată și șofranul, ața, inul, cânepa și pielea de oaie. Cu excepția meșteșugurilor de lux și a ceramicii, care a supraviețuit din motive practice, restul s-au pierdut ca o consecință a dezechilibrului economic cauzat de Războiul de Independență, irosind secole de eforturi.

Sectorul terțiar

Bazat pe o tradiție comercială antică, sectorul terțiar a experimentat o diversificare importantă, precum ateliere, servicii financiare, consultanță și imobiliare și și-a extins oportunitățile de angajare prin dezvoltarea de servicii publice, cum ar fi educația și sănătatea, care se centralizează în Ubeda pentru a servi populatiei din jumătatea estica a provinciei. Sectorul ospitalității și restaurantelor, în proces de extindere alături de turism, angajează un număr tot mai mare de persoane.

Monumente și locuri de interes

Piața Vázquez de Molina

Contituie inima monumetală a Ubedei și arată un model de urbanism și de planificare fără precedent în Spania până la acel moment. Cele mai însemnate monumente sunt: