Mitologie slavă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
„Sadko în Regatul Submarin” lui Ilia Repin, un tablou inspirat de folclorul slav, în particular de legendele despre vodianoi.

Mitologia slavă reprezintă ansamblul credințelor, miturilor și practicilor culturale ale slavilor din perioada pre-creștină a acestora. Acest ansamblu se caracterizează printr-un sistem religios politeist cu anumite nuanțe panteiste. Nu prea s-au conservat izvoare istorice referitoare la religia slavilor din perioada pre-creștină a acestora. Prin urmare, sursele care furnizează informații despre acest subiect vin de la cronicarii și autorii creștini care au trăit în epoca ce a urmat după creștinarea slavilor. Astfel, în aceste condiții, reconstituirea panteonului slav pre-creștin este greu de realizat. Cel mai adesea, demersurile făcute în direcția cercetării acestui domeniu eșuează din cauza faptului că metodele folosite sunt puse la îndoială. În această situație, rămâne valabilă cercetarea tradițiilor vechi păstrate în folclor și a obiceiurilor populare, dar și analiza atentă a teoriei religiei.

Surse[modificare | modificare sursă]

Spre deosebire de alte mitologii păgâne din Europa, mitologia slavă nu se bucură de izvoarele istorice scrise care ar dovedi limpede autenticitatea reconstituirilor. În ciuda existenței unor teorii controversate, precum Cartea lui Veles, nu se poate confirma dacă slavii au dezvoltat, sau nu, vreun sistem de scriere în perioada de dinaintea creștinării lor. Există totuși mai multe dovezi arheologice, spre exemplu rămășițele altarelor sau statuile reprezentând divinități și făpturi mitologice. Multe tradiții folcloristice și populare par și ele să provină din ritualuri religioase slave.

Surse scrise[modificare | modificare sursă]

Nu s-a descoperit nicio dovadă scrisă referitoare la mitologia slavilor care ar descrie o perioadă dinaintea împărțirii poporului protoslav în trei grupuri (oriental, occidental, meridional), în afară atestări posibile în Istoriile lui Herodot, unde autorul a menționat tribul numit neuri care a locuit pe teritoriul Poloniei actuale și cărui membri se schimbau în lupi anual pentru câteva zile. Unii cercetători, comparând nota scurtă din Istorii cu folclorul țărilor slave, cred că Herodot s-a referit la credință populară a slavilor în existența vârcolacilor. Alții în schimb cred că aceasta este de fapt o referință la carnavalul protoslav. Identificarea neurilor cu slavii rămâne să fie însă controversată fiindcă teritoriul descris de Herodot a fost locuit nu doar de ei, ci și de popoarele baltice.

Surse arheologice[modificare | modificare sursă]

Trăsături în folclor[modificare | modificare sursă]

Metode de reconstruire[modificare | modificare sursă]

Credințe[modificare | modificare sursă]

Geneză[modificare | modificare sursă]

Cosmologie[modificare | modificare sursă]

Zeități[modificare | modificare sursă]

  1. Perun- zeul fulgerului și al trăznetului;
  2. Veles sau Volos- zeul cirezilor și, în general, al animalelor domestice;
  3. Hors(Chors)- zeul soarelui, eventual personificarea soarelui însuși;
  4. Dažbog - este tot o divinitate solară, " soarele darnic, roditor";
  5. Stribog- zeul apelor vitale;
  6. Semargl sau Simargl;
  7. Mokoš- singura divinitate feminină, zeița fertilă a câmpului ud și fertil; [1]

Demoni[modificare | modificare sursă]

Cultul strămoșilor[modificare | modificare sursă]

Rit[modificare | modificare sursă]

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Statui[modificare | modificare sursă]

Sărbători[modificare | modificare sursă]

Neopaganism slav[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sorin Paliga, Mitologia slavilor, editura Meteor Press, București, 2006
  1. ^ Encyclopedia of Ukraine, vol. 3 (1993)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Bonnerjea, B. A Dictionary of Superstitions and Mythology. London 1927
  • Chrypinski, Anna, editor. Polish Customs. Friends of Polish Art: Detroit, MI, 1977.
  • Contoski, Josepha K., editor. Treasured Polish Songs with English Translations. Polanie Publishing Co.: Minneapolis, MN, 1953.
  • Estes, Clarissa Pinkola, Ph.D. Women Who Run With the Wolves. Ballantine Books: New York, 1992.
  • Gimbutas, Marija. The Slavs. Preager Publishers: New York, 1971.
  • Ingemann, B. S. Grundtræk til En Nord-Slavisk og Vendisk Gudelære. Copenhagen 1824.
  • Knab, Sophie Hodorowicz. Polish Customs, Traditions, & Folklore. Hippocrene Books: New York, 1993.
  • Knab, Sophie Hodorowicz. Polish Herbs, Flowers, and Folk Medicine. Hippocrene Books: New York, 1995.
  • Krasicki, Ignacy (tr by Gerard Kapolka) Polish Fables: Bilingual. 1997
  • Leland, Charles Godfrey. Gypsy Sorcery and Fortune Telling. New York: University Books, 1962
  • Zajdler, Zoe. Polish Fairy Tales. Chicago, Ill: Follett Publishing, 1959
  • Sekalski, Anstruther J. Old Polish Legends. 1997
  • Singing Back The Sun: A Dictionary of Old Polish Customs and Beliefs, Okana, 1999
  • Szyjewski, Andrzej: Slavic Religion, WAM, Kraków, 2003
  • Boris Rybakov. Ancient Slavic Paganism. Moscow, 1981.
  • Franjo Ledić. Mitologija Slavena — knjiga I, Zagreb, 1970. god.
  • V. Belaj. Hod kroz godinu, mitska pozadina hrvatskih narodnih vjerovanja i obicaja", Golden Marketing, Zagreb 1998.
  • Svarog, [1]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mitologie slavă