Medicina în Egiptul Antic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Papirusul Edwin Smith (c. 2.600 î.Hr.), ce include diagnosticul şi tratamentul rănilor

Medicina în Egiptul Antic se referă la acele practici de vindecare din Egiptul Antic, cuprinse deci în perioada dintre anii 3300 î.Hr și 525 î.Hr.[1]

Izvoare istorice[modificare | modificare sursă]

  • Scrierile literare ale antichității: Odiseea lui Homer
  • Papirusurile medicale:
    • papirusul Edwin Smith (1600 î.Hr. și descoperit în 1930): are 5 metri lungime și descrie mai ales procedurile chirurgicale ale perioadei. Astfel, sunt menționate 48 de cazuri de răni ale capului, gâtului, umerilor, pieptului, fiecare caz fiind însoțit de descrieri amănunțite și urmat de prescripții. De asemenea sunt descrise fracturile, ceea ce dovedește o bogată experiență, accidentele de muncă fiind numeroase în acea epocă (cum ar fi cele din timpul construcției piramidelor).
    • papirusul Ebers (din perioada faraonului Den - prima dinastie, 3000 î.Hr. și descoperit în 1875): o rolă gigantică, lată de 30 cm. și având o lungime de 20 metri. Aici sunt tratate problemele medicinei interne, precum și maladii ale ochiului, pielii, extremităților și cazuri de ginecologie și chirurgie. Mai apar și 877 rețete și 400 de medicamente.
    • papirusul de la Kahun (descoperit în 1898)
    • papirusul Brugsch sau de la Berlin (1909)
  • relatările istoricilor Herodot, Diodor din Sicilia

Concepții și teorii[modificare | modificare sursă]

Se credea că omul se naște perfect sănatos, iar boala ar apărea datorită unei cauze externe. Astfel, în cazul rănilor sau al problemelor legate de viermi intestinali, cauza este vizibilă, deci și tratamentul era rațional. Dar în cazurile ce interesau microbiologia, având în vedere nivelul slab al cunoștințelor de profil, bolile interne erau atribuite unor forțe, obscure, divine și deci necesitau mai întâi proceduri magice și apoi tratament. Cu alte cuvinte, în acea epocă nu era o delimitare clară între religie și ceea ce astăzi numim medicină.[2]

Respirația era considerată actul vital: suflul vieții ar pătrunde prin urechea dreaptă, iar suflul morții prin cea stângă. Deci medicii egipteni erau pneumatiști.[3] Cu toate acestea, cunoștințele despre plămâni erau slabe. Se considera că la respirație participă și inima, iar din aceste două organe, aerul s-ar răspândi în tot organismul. Ficatul era socotit rezervorul de sânge al organismului.

Deși practicau îmbălsămarea și mumifierea cadavrelor, cunoștințele de anatomie ale medicilor erau slabe și aceasta pentru simplul motiv că de cadavre nu se ocupau medicii, ci anumiți meșteșugari. De altfel, pentru mumificare nu practicau disecția. Cu ajutorul unor cârlige, creierul era scos pe nas. Alți meșteșugari extrăgeau organele interne din abdomen și le aruncau în Nil.

Autorul papirusului Smith avea ceva cunoștințe în domeniul sistemului circulator, deși nu făcea distincție între vase de sânge, tendoane și nervi.

Magicul și religia[modificare | modificare sursă]

Horus,
gardian al sănătăţii

În cadrul mitologiei egipteane, putem enumera câțiva reputați vindecători:

  • Thot: "atotștiutorul", care deținând toate tainele, le cunoștea și pe acelea ale vindecării. Vindeca în special bolile de ochi. Mai târziu, a devenit Hermes Trismegistul la greci.
  • Osiris: cel care învinge moartea
  • Isis: zeiță-vrăjitoare despre care se spunea că învie morții
  • Amon: nu numai zeul-soare, ci și al fecundității și fertilitatii
  • Sekhmet: zeiță ocrotitoare a femeilor suferinde
  • Seth: personaj malefic, răspândea bolile epidemice.

Un personaj real, care a avut onoarea de a fi zeificat, este Imhotep, arhitectul regelui Zoser (Djeser), ajuns apoi ministru și medic regal. Se pare că a fost unul dintre primele (cronologic vorbind) genii ale lumii.[4] La templele închinate lui Imhotep veneau bolnavi cărora el le apărea noaptea în vis, la fel cum ulterior avea să se întâmple la templele lui Asclepios din Grecia Antică.

Medici și alți tămăduitori[modificare | modificare sursă]

Chirurgia în vechiul Egipt:
Actul medical era însoţit de ritualuri religioase.

Asemeni multor altor meșteșuguri, practica medicala se transmitea din tată în fiu. Completarea învățăturii, perfecționarea se realiza într-una din "Casele vieții", întemeiate, conform legendei, chiar de Imhotep. Acestea vor deveni marile centre medicale de mai târziu.

Medicii egipteni erau strict specializați,[5] printre domenii enumerându-se: stomatologie, obstretică, specialități care dovedesc gradul de dezvoltare a civilizației egiptene.

Dupa ce învăța meșteșugul vindecării, medicul putea căpăta și o funcție. După cum relata Diodor din Sicilia, existau medici militari care însoțeau expedițiile și caravanele de călători. Cei mai buni tămăduitori erau luați în serviciul curții faraonului. Exista astfel o întreagă ierarhie medicală.

Practici[modificare | modificare sursă]

Vindecarea unei migrene

Medicamentele folosite de egipteni proveneau toate din cuprinsul propriei țări. De altfel Homer preciza:

"Rodnicul pământ al Egiptului este cel mai bogat în leacuri."

Se foloseau: uleiurile, aluaturile, curmalele, ceapa, usturoiul, sămânța de in, mărarul, smirna, opiul, precum și diverse minerale, săruri de plumb, antimoniu, cupru. Dintre produsele animale se intrebuințau carnea, creierul, sângele. Leacurile se administrau în lapte, vin, bere sau fierturi. Se preparau pilule cu ajutorul mierei, se făceau supozitoare. Purgativele, laxativele, vomitivele erau variate. Medicul era cel ce pregătea medicamentele.

Bolile de plămâni erau combătute cu smântână, miere amestecată cu chimen, lapte cu roșcove. Făceau inhalații absorbind, cu o trestie, vaporii unei fierturi în care amestecau curmale, rășină, smirnă.

Contra limbricilor și teniei, medicii egipteni recomandau băuturi cu miere si ulei. Pentru bolile tubului digestiv se recomanda repausul și se administrau sâmburi de curmale și plante macerate. Sămânța de ricin, bine mestecată, dupa care se bea bere, era un laxativ obișnuit.

Bolile urinare, cum ar fi incontinența sau hematuria,[6] se tratau cu băuturi din fructe, dar și cu pomezi ca uz extern.

Sistemul sanitar[modificare | modificare sursă]

Serviciile medicale ale Egiptului Antic semăna în esență cu cel actual: sistemul îngrijirilor medicale constituia un serviciu public ce era gratuit (accesibil tuturor), general (pentru toate clasele sociale), național (disponibil în toate colțurile țării), disponibil în orice moment.

Importanța[modificare | modificare sursă]

Medicina egipteană s-a cristalizat în decurs de milenii, prin numeroase observații și studii. În dezvoltarea generală a culturii antice de pe valea Nilului, medicina a deținut un loc de frunte și a deschis largi perspective medicinii grecești, acea care avea sa domine în Europa până în secolul al XVIII-lea.

Table of Ancient Egyptian Physicians[modificare | modificare sursă]

Physician Name Other names Kings service & Dating Titles Gender Medical practice Site Medical legacy Non medical legacy Burial site
Imhotep Egyptian ỉỉ-m-ḥtp *jā-im-ḥātap meaning "the one who comes in peace, is with peace", Immutef, Im-hotep, or Ii-em-Hotep; called Imuthes (Ἰμούθης) Djoser circa 2650–2600 BC Chancellor of the King of Egypt, Doctor, First in line after the King of Upper Egypt, Administrator of the Great Palace, Hereditary nobleman, High Priest of Heliopolis, Builder, Chief Carpenter, Chief Sculptor, and Maker of Vases in Chief. M Memphis author of Edwin Smith papyrus. Two thousand years after his death, Imhotep's status was raised to that of a deity of medicine and healing. Imhotep was one of the chief officials of the Pharaoh Djoser and Egyptologists ascribe to him the designed the Pyramid of Djoser (the Step Pyramid) at Saqqara in Egypt in 2630 – 2611 BC. He may have been responsible for the first known use of columns to support a building. The Egyptian historian Manetho credited him with inventing the method of a stone-dressed building during Djoser's reign. Probably Saqqara
Hesy-Ra re-hesy, Hesire, Hesira Djoser ca. 2670 BC Chief of Dentists and Physicians and Chief of the King's Scribes, Elder of the qedhetep; father of Min, Fashioner of the cult image of Mehyt, king's acquaintance, Overseer of the royal scribes; Great one of the 10 of Upper Egypt M N/A possibly the first known Physician in history Wooden panel set of Hesy-Ra buried in an elaborate tomb at Saqqara
Merit-Ptah Beloved of the god Ptah ca. 2700 BCE the Chief Physician F N/A possibly the first known female Physician and scientist in history Her image in a tomb in Saqqara N/A
Penthu N/A Akhetaten ca. 1350 BC The sealbearer of the King of Lower Egypt, the sole companion, the attendant of the Lord of the Two Lands, the favorite of the good god, king's scribe, the king's subordinate, First servant of the Aten in the mansion of the Aten in Akhetaten, Chief of physicians, and chamberlain M Aten Chief Physician to Akhenaten, but may have survived the upheavals of the end of the Amarna period, and served under Ay, after being Vizier under Tutankhamun Vizier to king Amarna Tomb 5
Peseshet N/A Fourth Dynasty of Egypt ca. 2500 lady overseer of the female physicians F N/A ?Midwife, 2nd earliest known female physician in ancient Egypt A personal stela at Akhethetep her son's tomb N/A
Qar N/A Sixth dynasty of Egypt ca. 2350-2180 BC The royal physician M N/A The oldest Bronze or copper surgical tool in the world His mummy in the limestone sarcophagus and 22 bronze statues of different deities and statuette of Imhotep the physician He died at the age of fifty years and was burried in his tomb at Saqqara, which was re-used several times
Psamtikseneb may King Psamtik be healthy Dynasty 26 ca. 664-525 B.C The Head of Physicians, the scorpion charmer, chief physician and chief dentist (wr ἰbḥ) of Psamtik Seneb, an admiral of the royal fleet M N/A N/A Ushabti of the Head of Physician Psamtik-seneb, photo in relief of Ankh-ef-en-Sekhmet Entertained by a Harpist His tomb discovered at Heliopolis in 1931/32 A.D
Udjahorresnet Wedjahor-Resne or Udjahor-Resnet 00 The Head of Physicians, superviser of the the medical schools -the 'Houses of life'; the prince, the royal chancellor, the unique companion, the prophet of the one who lives with them, the chief physician, the one truly known and loved by the king, the scribe, the inspector of the scribes of the dedet-court, the first among the great scribes of the prison, the director of the palace, the admiral of the royal navy of the king of Upper and Lower Egypt Khnemibre [Amasis], the admiral of the royal navy of the king of Upper and Lower Egypt, Ankhkaenre [Psammetichus III], head of the province of Sais Peftuôneit M N/A Wedjahor-Resne composed Cambyses' new royal name, Mesuti-Ra ('born of Ra') His titles are preserved on a beautiful statue(Vatican inv.196) His tomb[7] has been discovered in 1995 at Abusir[8][9][10]
Harsiese son of Ramose 00 from Amasis to Darius I The Head of Physicians, chief physician of Upper and Lower Egypt, leader of Aegean foreign (troops) and admiral of the royal fleet M N/A N/A mentioned in Instructions of Chasheshonqy (P. BM 10508) as the source of the plot that led to the imprisonment of the unfortunate Onchsheshonqy (P. BM. 10508 col. 1 to 3) Saqqara[11]
Petuaneith N/A Saite period during the reign of Amasis[12] The Chief physician M N/A N/A A naophorous statue of the chief physician Petuaneith (Louvre A 93), he restored the temple of Abydos N/A
Iwti N/A 19th dynasty ca, 2500 B.C The Chief physician M N/A N/A He had a statue at Lieden[13] N/A

Table of Ancient Egyptian medical papyri[modificare | modificare sursă]

Papyrus Name Other names Dating Language Medical specialties Contents Scribe/Author Date & place of discovery place of preserving size image
Edwin Smith Papyrus Edwin Smith Surgical Papyrus dates to Dynasties 16-17 of the Second Intermediate Period in Ancient Egypt, ca. 1500 BCE but believed to be a copy from Old Kingdom, 3000-2500 BCE Hieratic The oldest known surgical treatise on trauma The vast majority of the papyrus is concerned with trauma and surgery, with short sections on gynaecology and cosmetics on the verso. On the recto side, there are 48 cases of injury. The verso side consists of eight magic spells and five prescriptions. The oldest known surgical treatise on trauma Attributed by some to Imhotep Luxor, Egypt before 1862 New York Academy of Medicine a scroll 4.68 m in length. The recto (front side) has 377 lines in 17 columns, while the verso (backside) has 92 lines in five columns File:Edwin Smith Papyrus v2.jpg
Ebers Papyrus Papyrus Ebers c. 1550 BC but believed to be a copy from earlier texts of 3400 BC Hieratic Medicine, Obestitrics &gynecology & Surgery The scroll contains some 700 magical formulas and remedies, chapters on contraception, diagnosis of pregnancy and other gynecological matters, intestinal disease and parasites, eye and skin problems, dentistry and the surgical treatment of abscesses and tumors, bone-setting and burns N/A Assassif district of the Theban necropolis before 1862 Library of University of Leipzig, Germany a 110-page scroll, which is about 20 meters long File:PEbers c41-bc.jpg
Kahun Gynaecological Papyrus Kahun Papyrus, Kahun Medical Papyrus, or UC 32057 ca. 1800 BCE Hieratic Medicine, Obestitrics & gynecology, pediatrics and veterinary medicine The text is divided into thirty-four sections that deals with women's health—gynaecological diseases, fertility, pregnancy, contraception, etc. The later Berlin Papyrus and the Ramesseum Papyrus IV cover much of the same ground, often giving identical prescriptions N/A El-Lahun by Flinders Petrie in 1889 University College London 2 gynecologic papyri &1 veterinary payrus File:PKahun LV2.jpg
Ramesseum medical papyri Ramesseum medical papyri parts III, IV, and V 18th century BC Hieroglyphic & hieratic Medicine, gynecology, ophthalmology, rheumatology & pediatrics A collection of ancient Egyptian medical documents in parts III, IV, and V, and written in vertical columns that mainly dealt with ailments, diseases, the structure of the body, and supposed remedies used to heal these afflictions. namely ophthalmologic ailments, gynaecology, muscles, tendons, and diseases of children N/A Ramesseum temple Oxford Ashmoulian Museum 3 papyri (parts III, IV, V) N/A
Hearst papyrus Hearst Medical Papyrus 18th Dynasty of Egypt, around time of Tuthmosis III ca. 0000 but believed to have been composed earlier, during the Middle Kingdom, around 2000 BC Hieratic Urology, Medicine and bites 260 paragraphs on 18 columns in 18 pages of medical prescriptions for problems of urinary system, blood, hair, and bites N/A discovered by an Egyptian peasant of village of Der-el-Ballas before 1901 Bancroft Library, University of California 18 pages File:Papyrus Hearst Plate 2.jpg
London Medical Papyrus BM EA 10059 19th dynasty 1300 BC or ca. 1629–1628 BC Hieratic skin complaints, eye complaints, bleeding, miscarriage and burns 61 recipes, of which 25 are classified as medical the remainder are of magic N/A N/A Royal institute of London File:London Medical Papyrus 15.jpg
Brugsch Papyrus Pap. Berl. 3038, the Greater Berlin Papyrus 19th dynasty, and dated ca. 1350 - 1200 BC Hieratic ? Medical discussing general medical cases and bears a great similarity to the Ebers papyrus. Some historians believe that this papyrus was used by Galen in his writings 24 pages (21 to the front and 3 on the back) N/A Discovered by an Egyptian in Saqqara before 1827 Berlin Museum N/A
Carlsberg papyrus N/A between the 19th and 20th dynasties, New Kingdom ; its style relates it to the 12th dynasty. Some fragments date back to ca. 2000 B.C., others — the Tebtunis manuscripts — date back to ca. 1st century A.D Hieratic, Demotic. Hieroglyphs and in Greek Obestitrics & gynecology, Medicine, Pediatrics & ophthalmology The structure of the papyrus bears great resemblance to that of the Kahun and Berlin papyri. N/A N/A N/A Egyptological Institute of the University of Copenhague N/A
Chester Beatty Medical Papyrus Chester Beatty Papyri, Papyrus VI of the Chester Beatty Papyri 46 (Papyrus no. 10686, British Museum), Chester Beatty V BM 10685, VI BM 10686, VII BM 10687, VIII BM 10688, XV BM 10695 dated around 1200 BC] Heritic? Headche, and Anorectal disorders Magic spells and medical reciepes for headache & anorectal disease N/A started off as a private collection by the scribe Qen-her-khepeshef in the 19th Dynasty and passed on down through his family until there were placed in a tomb Deir el-Medina (the workers village) in 1928 British Museum N/A
Brooklyn Papyrus 47.218.48 och 47.218.85, also known as the Brooklyn Medical Papyrus a collection of papyri which belong to the end of the 30th dynasty, dated to around 450 BC, , or the beginning of the Ptolemaic Period. However, it is written with the Middle Kingdom style which could suggest its origin might be from the Thirteenth dynasty of Egypt Hiertic?? deals only with snakes and scorpion bites, and the formulae to drive out the poison of such animals It speaks about remedies to drive out poison from snakes, scorpions and tarantulas. The style of these remedies relates to that of the Ebers papyrus a scroll of papyrus divided into two parts with some parts missing, its total length is estimated to 175 × 27 cm N/A might originate from a temple at ancient Heliopolis, discovered before 1885 Brooklyn Museum in New York N/A
Berlin Papyrus Berlin Papyrus 6619 Middle Kingdom ??? Medicine & Mathematics the first known documentation concerning pregnancy test procedures N/A N/A Saqqara in the early 19th century CE Berlin Museum N/A
Erman Papyrus[14] given with the Westcar papyrus to Berlin museum Middle dated from the beginning of the New Kingdom (16th century BC) ??? Medicine, Magic & Anatomy holds some medical formulae and a list of anatomic names (body and viscera) and about 20 magical formulae N/A N/A before 1886 AD Berlin Museum N/A
Leiden Papyrus[15] Rijksmuseum, Leiden 1343-1345 18th-19th dynastie ??? Medicine, Magic It mostly deals with magical texts N/A N/A N/A Rijks museum, Leiden N/A

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În 525 î.Hr., egiptul cade sub stăpânire persană.
  2. ^ Singer, Ch., Ashworth Underwood, E. - A Short History of Medicine, Oxford, 1962
  3. ^ Pneumatismul (de la grecescul πνευμα = "aer") a fost o orientare medicală a antichității conform căreia aerul este principalul element vital, deplasarea și transformările suferite de aer în organism fiind la baza proceselor fiziologice.
  4. ^ Vezi What is Civil Engineering
  5. ^ Conform scrierilor lui Herodot[1]
  6. ^ Prezența sângelui in urină.
  7. ^ http://egyptologie.ff.cuni.cz/?req=doc:vedzahor&lang=en
  8. ^ http://egyptianaemporium.wordpress.com/2012/07/04/dispelling-the-myth-herodotus-cambyses-and-egyptian-religion-1/
  9. ^ http://www.academia.edu/1562920/The_Emergence_of_a_Mediterranean_Power_The_Saite_Period
  10. ^ http://www.livius.org/w/wedjahorresne/wedjahorresne.htm
  11. ^ http://www.academia.edu/1562920/The_Emergence_of_a_Mediterranean_Power_The_Saite_Period
  12. ^ http://www.academia.edu/1562920/The_Emergence_of_a_Mediterranean_Power_The_Saite_Period
  13. ^ http://www.jstor.org/discover/10.2307/20772830?uid=3737928&uid=2134&uid=380554583&uid=2&uid=70&uid=3&uid=380554573&uid=60&purchase-type=article&accessType=none&sid=21102533664267&showMyJstorPss=false&seq=1&showAccess=false
  14. ^ http://www.aams.org.au/contents.php?subdir=library/history/&filename=pharonic_egypt
  15. ^ http://www.aams.org.au/contents.php?subdir=library/history/&filename=pharonic_egypt

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

English
  • Ancient Egyptian Medicine, John F. Nunn, 1996
  • The Greatest Benefit to Mankind: A medical History of Humanity, Roy Porter, 1997
  • A History of Medicine, Lois N. Magner, 1992
  • Medicine in the Days of the Pharaohs, Bruno Halioua, Bernard Ziskind, M. B. DeBevoise (Translator), 200
  • Pharmacological practices of ancient Egypt, Michael D. Parkins, 10th Annual Proceedings of the History of Medicine Days, 2001
  • A comparative study of urban and rural tetanus in adults, Mamtani R, Malhotra P, Gupta PS, Jain BK., 1978
  • Pain, Stephanie. (2007). "The pharaohs' pharmacists." New Scientist. 15 December 2007, pp. 40–43
French
  • Ange Pierre Leca, La Médecine égyptienne au temps des Pharaons, éd. Dacosta, Paris, 1992 (ISBN 2-85128-029-5)
  • Thierry Bardinet, Les papyrus médicaux de l'Égypte pharaonique, éd. Fayard, Paris, 1995 (ISBN 2-213-59280-2)
  • Histoire de la médecine en Egypte ancienne, Paris, 2013- (http://medecineegypte.canalblog.com/)
  • Richard-Alain Jean, À propos des objets égyptiens conservés du musée d’Histoire de la Médecine, éd. Université René Descartes - Paris V, coll. Musée d'Histoire de la Médecine de Paris, Paris, 1999 (ISBN 2-9508470-3-X)
  • Richard-Alain Jean, Anne-Marie Loyrette, À propos des textes médicaux des Papyrus du Ramesseum nos III et IV, I : la reproduction, in S.H. Aufrère (éd.), Encyclopédie religieuse de l’Univers végétal (ERUV - II), Montpellier, 2001, pp. 537-564 (ISBN 2-84269-502-6)
  • Richard-Alain Jean, Anne-Marie Loyrette, À propos des textes médicaux des Papyrus du Ramesseum nos III et IV, I : la contraception, in S.H. Aufrère (éd.), Encyclopédie religieuse de l’Univers végétal (ERUV - II), Montpellier, 2001, pp. 564-592 (ISBN 2-84269-502-6)
  • Bruno Halioua, La médecine au temps des Pharaons, éd. Liana Levi, coll. Histoire lieu, Paris, 2002 (ISBN 2-86746-306-8)
  • Richard-Alain Jean, Anne-Marie Loyrette, À propos des textes médicaux des Papyrus du Ramesseum nos III et IV, I : la gynécologie (1), in S.H. Aufrère (éd.), Encyclopédie religieuse de l’Univers végétal (ERUV - III), Montpellier, 2005, pp. 351-487 (ISBN 2-84269-695-6)
  • Richard-Alain Jean, Anne-Marie Loyrette, La mère, l’enfant et le lait en Égypte Ancienne. Traditions médico-religieuses. Une étude de sénologie égyptienne, S.H. Aufrère (éd.), éd. L’Harmattan, coll. Kubaba – Série Antiquité – Université de Paris 1, Panthéon Sorbonne, Paris, 2010 (ISBN 978-2-296-13096-8)
German

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]