Lista monarhilor danezi
Această pagină este o listă a monarhilor danezi.
Lista monarhilor danezi
[modificare | modificare sursă]Regi legendari și semi-legendari
[modificare | modificare sursă]De notat că datele timpurii sunt tradiționale și de precizie îndoielnică.
Succesiunea de regi legendari prezentată mai jos este doar una din multele variante existente în cronici.
[1]
[2]
[3]
Familia Skjoldung
Familia Yngling
| Nume | Început domnie | Sfârșit domnie | Note |
|---|---|---|---|
| Skjold (Skjöldr/Sciauldr Odinsson) |
55 bc | 40 bc | Fiul lui Odin. Rege al danezilor, cu sediul la Lejre pe insula Sjaelland. |
| Fridleif I (Fred-Leif/Friðleifr Skjoldsson) |
40 bc | 23 ad | Fiul lui Skjold. |
| Frodi I (Fróði/Friðfroði Fridleifsson) |
23 | 35 | Fiul lui Fridleif I. |
| Fridleif al II-lea Herleif (Friðleifr Hær-Leifr Frodasson) |
35 | 47 | Fiul lui Frodi I. |
| Havard Mână-Puternică (Hávarður handrammi Herleifsson) |
47 | 59 | Fiul lui Fridleif al II-lea Herleif. A domnit împreună cu fratele său, Leif cel Drept, și cu nepoții săi, Hærleif, Hunleif, Åleif, Oddleif, Geirleif și Gunnleif. |
| Frodi al II-lea (Fróði Havarsson) |
59 | 87 | Fiul lui Havard. |
| Vermund cel Înțelept (Varmundr vitri Frodasson) |
87 | 140 | Fiul lui Frodi al II-lea. |
| Olaf I cel Blând (Olafr litillati Vermundsson) |
140 | 190 | Fiul lui Vermund. |
| Dan cel Mândru (Danr mikilati Olavsson) |
190 | 270 | Fiul lui Olaf.
Încorporează și Scania la regatul său, dând numele său poporului danez. |
| Frodi al III-lea cel Pașnic (Froði friðsami Dansson) |
270 | 310 | Fiul lui Dan. |
| Halfdan I (Halvdan Frodasson) |
310 | 324 | Fiul lui Frodi al III-lea. |
| Fridleif al III-lea (Friðleifr Frodasson) |
324 | 348 | Fiul lui Frodi al III-lea. |
| Åleif cel Viteaz/ (Olaf Vegetus) (Olav fraeckne Fridleifsson) |
348 | ? | Fiul lui Fridleif al III-lea. A domnit împreună cu fratele său, Frodi cel Viteaz. |
| Frodi al IV-lea cel Viteaz (Froði enn fręcni Fridleifsson) |
348 | 407 | Fiul lui Fridleif al III-lea. A domnit împreună cu fratele său, Åleif cel Viteaz. |
| Ingeld/Ingjald (Ingialdr Starkadarfostri Frodasson) |
407 | 436 | Fiul lui Frodi al IV-lea. |
| Halfdan al II-lea cel Înalt (Halvdan høje Frodasson) |
436 | 457 | Fiul lui Frodi al IV-lea. |
| Frodi al V-lea (Froði Frodasson) |
457 | 460 | Fiul lui Frodi al IV-lea. |
| Helgi I cel Bun (Halga/Helge Halvdansson) |
460 | 490 | Fiul lui Halfdan al II-lea. A domnit împreună cu fratele său, Hroar. |
| Hroar (Roe/Hrothgar Halvdansson) |
460 | 494 | Fiul lui Halfdan al II-lea. A domnit împreună cu fratele său, Helgi. |
| Frodi al VI-lea (Frode Ingjaldsson) |
494 | 510 | Fiul lui Ingeld. |
| Hrolf Kraki (Hrólfr kraci Helgasson) |
510 | 522 | Fiul lui Helgi. |
| Hrœrekr I cel Zgârcit (Hręrecr hnoggvanbaugi Ingjaldsson) |
494 | 522 | Fiul lui Ingeld. Rege în Sjaelland. |
| Valdar cel Blând (Valldarr milldi Hroarsson) |
494 | 520 | Fiul lui Hroar. Rege în Scania. |
| Harald I cel Bătrân (Haralldr gamli Valdarsson) |
520 | 545 | Fiul lui Valdar. Rege în Scania. |
| Frodi al VII-lea (Fróði Hraereksson) |
522 | 548 | Fiul lui Hrœrekr cel Zgârcit. Rege în Sjaelland. |
| Halfdan al III-lea cel Viteaz (Halfdan snialli Haraldsson) |
545 | 575 | Fiul lui Harald I. Rege în Scania. |
| Halfdan al IV-lea Berg-Gram (Halvdan Frodesson) |
548 | 580 | Fiul lui Frodi al VII-lea. Rege în Sjaelland. |
| Helgi al II-lea cel Înțelept (Helge hvassi Halvdansson) |
580 | 585 | Fiul lui Halfdan Berg-Gram. Co-rege în Sjaelland, împreună cu fratele său Hrœrekr cel Bogat. |
| Hrœrekr al II-lea cel Bogat (Hręrecr sløngvanbaugi Halvdansson) |
580 | 588 | Fiul lui Halfdan Berg-Gram. Rege în Sjaelland. |
| Ivar Umeri-Lați (Ivarr viðfaðmi Halvdansson) |
588 | 647 | Fiul lui Halfdan cel Viteaz. Rege în Scania, apoi cucerește Sjaelland și Suedia. |
| Harald al II-lea cel Războinic (Haralldr hillditǫnn Hrœrekrsson) |
647 | 735 | Fiul lui Hrœrekr cel Bogat și al Audrei cea Înțelepte, fiica lui Ivar Vidfamne. |
| Randver (Randver Ráðbarðrsson) |
735 | 735 | Fiul lui Radbard și al Audrei cea Înțelepte, fiica lui Ivar Vidfamne. |
| Sigurd I Ring (Sigurðr hringr Randversson) |
735 | 756 | Fiul lui Randver Radbardsson. |
| Ragnar Lodbrok (Ragnarr Loðbrók Sigurdsson) |
756 | 794 | Fiul lui Sigurd Ring. |
| Sigurd al II-lea (Siwardus) Ochi-de-Șarpe (Sigurdr orms-í-auga Ragnarsson) |
794 | 803 | Fiul lui Ragnar Lodbrok. Rege în Sjaelland și Scania. |
| Cnut Harde (Hardeknut) (Haurða knutr Sigurdsson) |
803 | 830 | Fiul lui Sigurd Ochi-de-Șarpe. Rege în Sjaelland și Scania. |
| Gorm I (Guttrum) Englezul (Gorm enske Knutsson) |
830 | 856 | Fiul lui Hardeknut. Rege în Sjaelland și Scania. |
| Frodi (Frotho) (Froda Knutsson) |
856 | 885 | Fiul lui Hardeknut. Rege în Sjaelland și Scania. |
| Harald Parcus (Harald Frodasson) |
885 | 899 | Fiul lui Frode Knutsson. Rege în Sjaelland și Scania. |
| Cnut I Harde (Hardecnut/Hardegon) (Haurða knutr/Harða goðan Sveinsson) |
899 | 902 | Fiul lui Svein, pretins nepot (adoptat?) al lui Sigurd Ochi-de-Șarpe. Rege în Sjaelland și Scania. |
| Gorm al III-lea cel Bătrân (Guttrum/Gorm gamle) |
902 | 958 | Fiul lui Hardecnut (sau al lui Harald Parcus?). Rege în Sjaelland și Scania, din 917 și în Iutlanda, unificând Danemarca. |
Regi semi-istorici
[modificare | modificare sursă]De notat că nu toate datele sunt exacte, bazate pe diferite surse istorice (documente contemporane ale francilor).
[4]
Familia lui Harald (Skjoldung)
Familia lui Gudfred (Yngling)
Familia lui Olaf (Yngling?)
| Nume | Început domnie | Sfârșit domnie | Note |
|---|---|---|---|
| Ongendus (Angantyr) |
c710 | c730 | Rege al danezilor la vizita misionarului Sf. Willibrord. Posibil Randver, fratele vitreg al lui Harald Hildetand din legendele nordice. |
| Harald I (Haraldr) |
c730 | c770 | Posibil Harald Hildetand din legendele nordice. |
| Sigurd I (Sigurðr/Sigfred/Siwardus) |
c770 | c798 | Posibil Sigurd Ring din legendele nordice, fiul lui Randver. |
| Halfdan I (Alfdeni) |
c775 | c807 | Posibil fiul lui Harald I. Co-rege în Iutlanda și Hedeby. |
| Godfred I cel Mare (Gudfred/Gudrød/Gøtrik) |
c798 | 810 | Fiul sau fratele lui Sigurd I. Asasinat de propria gardă. |
| Hemming I (Hemming) |
810 | 812 | Nepot de frate al lui Godfred I. |
| Sigurd al II-lea (Sigfred) |
812 | 812 | Fratele lui Hemming. Pretendent la tron, moare în luptă cu Anulo. |
| Anulo/Ole (Olaf?) (Anulo Halvdansson) |
812 | 812 | Fiul lui Halfdan I Haraldsson, moare în luptă cu Sigurd al II-lea. |
| Harald al II-lea Klak (Harald Halvdansson) |
812 | 813 | Fiul lui Halfdan I Haraldsson și fratele lui Anulo. |
| Regnar/Ragnfrid (Ragnar Halvdansson) |
812 | 813 | Fiul lui Halfdan I. A domnit împreună cu fratele său, Harald Klak. |
| Hemming II (Hemming Halvdansson) |
812 | 813 | Fiul lui Halfdan I. A domnit împreună cu fratele său, Harald Klak. |
| Rorik (Rørik Halvdansson) |
812 | 813 | Fiul lui Halfdan I. A domnit împreună cu fratele său, Harald Klak. |
| Horik I cel Bătrân (Hårik/Erik/Rørik gamle Godfredsson) |
813 | 854 | Fiul lui Godfred I. A domnit împreună cu frații săi, apoi din 827 singur. |
| Godfred al II-lea (Gudfred Godfredsson) |
813 | 814 | Fiul lui Godfred I. A domnit împreună cu frații săi. |
| Rolf (Rodulf Godfredsson) |
813 | 819 | Fiul lui Godfred I. A domnit împreună cu frații săi. |
| Ragnar (Regnar Godfredsson) |
813 | 819 | Fiul lui Godfred I. A domnit împreună cu frații săi. |
| Olaf al II-lea (Olaf Godfredsson) |
813 | 827 | Fiul lui Godfred I. A domnit împreună cu frații săi. |
| Harald al II-lea Klak (Harald Halvdansson) |
819 | 823 | A doua domnie. A domnit împreună cu Horik I și Olaf, cu sprijinul împăratului Ludovic cel Pios. Alungat de pe tron de ceilalți doi. |
| Harald al II-lea Klak (Harald Halvdansson) |
826 | 827 | A treia domnie. A domnit împreună cu Horik I și Olaf, cu sprijinul împăratului Ludovic cel Pios. |
| Guttorm (Gorm II) (Guthrum/Guðrum) |
854 | 854 | Posibil fiu al lui Harald Klak (sau nepot de frate al lui Horik I). Pretendent la tron. |
| Horik al II-lea cel Tânăr (Haareg/Hårik barn/den unge) |
854 | c867/873 | Nepot de frate al lui Horik I. |
| Sigurd al III-lea (Sigfred Haraldsson) |
c867/873 | c885/891 | Fiul lui Harald Klak. A domnit împreună cu fratele său, Halfdan. |
| Halfdan al II-lea (Halvdan Haraldsson) |
c867/873 | c877/885 | Fiul lui Harald Klak. A domnit împreună cu fratele său, Sigurd. |
| Godfred al III-lea cel Tânăr (Gottfried Haraldsson) |
c882 | c885/891 | Fiul lui Harald Klak. A domnit împreună cu frații săi, având centrul de putere în Frisia. |
| Helge al III-lea (Helgi/Helghi Haraldsson) |
c885/891 | c894/903 | Fiul lui Harald Klak. Ultimul rege din familia Skjoldung. Alungat de pe tron de Olaf Temerarul. |
| Olaf al III-lea Temerarul (Olav den Bryske) |
c894/903 | c905 | Cuceritor suedez. Posibil fiu al lui Ivar Benløs, fiul lui Ragnar Lodbrok. (Sau posibil nepot al lui Björn Järnsida, fiul lui Ragnar Lodbrok) Rege în Iutlanda și Hedeby. |
| Gnupa (Cnut) (Gnupa Olofsson) |
c900 | c909 | Fiul lui Olaf Temerarul. Asociat la domnie de tatăl său. A domnit împreună cu fratele său, Gurd. Rege în Iutlanda și Hedeby. |
| Gyrg/Gurd (Godfred) (Gurd Olofsson) |
c900 | c909 | Fiul lui Olaf Temerarul. Asociat la domnie de tatăl său. A domnit împreună cu fratele său, Gnupa. Rege în Iutlanda și Hedeby. |
| Sigtrygg (Sigfred) (Sigtrygg Gnupasson) |
c909 | c917 | Fiul lui Gnupa Olofsson. Rege în Iutlanda și Hedeby. În 917 Iutlanda este cucerită de Gorm cel Bătrân. |
| Cnut I Harde (Hardecnut/Hardegon) (Haurða knutr/Harða goðan Sveinsson) |
c917 | c934 | Hardegon fiul lui Svein, asociat cu Hardecnut fiul lui Sigurd Ochi-de-Șarpe din legendele nordice. Rege în Rege în Sjaelland și Scania, din 917 și în Iutlanda și Hedeby, unificând Danemarca. |
| Gorm al III-lea cel Bătrân (Guttrum/Gorm gamle) |
c934 | c958 | Fiul lui Hardecnut. (Posibil să fie același personaj cu Hardecnudth Vurm din cronici, cel de mai sus) |
Regatul Danemarcei
[modificare | modificare sursă]Dinastiile lui Gorm și Estrid
[modificare | modificare sursă] Dinastia lui Gorm (Knýtlinga/Jelling) [5]
Dinastia lui Hårfagre (Yngling)
Dinastia lui Estrid (Ulfinger)
Dinastia de Bjälbo (Folkung)
| Nr | Nume | Portret | Domnie | Viață | Note |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Gorm cel Bătrân (Gorm den Gamle Hardeknudsen) |
c.934 – c.958 | c.877 – c.958 | Fiul lui Hardecnut. Cucerește Iutlanda în 917 și unifică Danemarca. În 934 germanii distrug Hebedy; Gorm își mută capitala la Jelling. | |
| Cnut Danaást (Knud Gormsen) |
c.947 – c.962 | c.910 – c.962 | Fiul lui Gorm cel Bătrân. Co-rege în Scania. | ||
| 2 | Harald I Dinte-Albastru (Harald Blåtand Gormsen) |
c.958 – c.986 | c.911 – c.986 | Fiul lui Gorm cel Bătrân. Rege al Norvegiei 976-986. | |
| Toke (Valtoke) (Toke Gormsen) |
c.971 – c.986 | c.947 – c.986 | Fiul lui Gorm cel Bătrân. Co-rege în Scania. | ||
| 3 | Svend I Barbă-Despicată (Svein Tveskæg Haraldsen) |
c.986 – 2 februarie 1014 | c.960 – 1014 | Fiul lui Harald Dinte-Albastru. Rege al Norvegiei 999/1000-1014. Rege al Angliei 1013-1014. | |
| 4 | Harald al II-lea (Harald Svendsssøn) |
3 februarie 1014 – 1018 | c.996– 1018 | Fiul lui Svend Barbă-Despicată. | |
| 5 | Cnut al II-lea cel Mare (Knud den Store Svendsen) |
1018 – 12 noiembrie 1035 | c.995– 1035 | Fiul lui Svend Barbă-Despicată. Rege al Angliei 1016-1035. | |
| Jarl Ulf Thorgilsson (Ulf Jarl) |
August 1020 – 25 decembrie 1026 | c.993– 1027 | Regent în absența lui Cnut cel Mare. Căsătorit cu Estrid, sora lui Cnut cel Mare. | ||
| 6 | Cnut al III-lea Hardecnut (Hardeknud Knudssøn) |
12 noiembrie 1035 – 8 iunie 1042 | c.1018– 1042 | Fiul lui Cnut cel Mare. Asociat la domnie din 1026. Rege al Angliei 1040-1042. Moare de tuberculoză. | |
| 7 | Magnus I cel Bun (Magnus den gode Olavsson) |
8 iunie 1042 – 25 octombrie 1047 | c.1024– 1047 | Rege al Norvegiei din 1035. Ales rege al Danemarcei la moartea lui Hardeknud. | |
| 8 | Svend al II-lea (Svein Estridsen) |
25 octombrie 1047 – 28 aprilie 1076 | c.1019– 1076 | Fiul jarlului Ulf și al lui Estrid, fiica lui Svend Barbă-Despicată. Regent din 1042, apoi rege. | |
| 9 | Harald al III-lea cel Blând (Harald Hen) |
28 aprilie 1076 – 17 aprilie 1080 | c.1040– 1080 | Fiul lui Svend Estridsen. | |
| 10 | Cnut al IV-lea cel Sfânt (Knud den Hellige Svendsen) |
17 aprilie 1080 – 10 iulie 1086 | c.1042– 1086 | Fiul lui Svend Estridsen. Ucis într-o răscoală țărănească. | |
| 11 | Olaf I cel Înfometat (Oluf Hunger Svendsen) |
10 iulie 1086 – 18 august 1095 | c.1050– 1095 | Fiul lui Svend Estridsen. Moare în condiții misterioase (probabil s-a sinucis). | |
| 12 | Eric I cel Mărinimos (Erik Ejegod Svendsen) |
18 august 1095 – 10 iulie 1103 | c.1060– 1103 | Fiul lui Svend Estridsen. Moare în Cipru în pelerinaj spre Țara Sfântă. | |
| Harald Suliță (Harald Kesja) |
1102 – 1104 | 1080– 1135 | Fiul lui Eric cel Mărinimos. Regent al lui Eric I și apoi până la alegerea lui Niels. | ||
| 13 | Niels (Niels Sveinsson) |
1104 – 4/25 iunie 1134 | c.1065– 1134 | Fiul lui Svend Estridsen. Învins în Bătălia de la Fotevik de către Eric al II-lea, ucis în orașul Slesvig în timp ce fugea. | |
| Cnut Lavard (Knud Ericsson) |
1131 – 1131 | c.1096– 1131 | Singurul fiu legitim al lui Eric cel Mărinimos. Duce de Schlesvig din 1115. Recunoscut rege de împăratul german, este asasinat de vărul său, Magnus cel Puternic. | ||
| Magnus cel Puternic (Magnus den Stærke) |
15 aprilie 1134 – 4 iunie 1134 | c.1106– 1134 | Fiul lui Niels Sveinsson. Co-rege împreună cu tatăl său. Duce în Suedia (Götaland) din 1125 și rege al Suediei între 1126-1130. | ||
| Harald Suliță (Harald Kesja) |
1132 – 1134 | 1080– 1135 | Fiul lui Eric cel Mărinimos. Anti-rege în Iutlanda. Capturat de Eric cel Memorabil și executat cu 8 dintre fiii săi. | ||
| 14 | Eric al II-lea cel Memorabil (Erik Emune Eriksen) |
4 iunie 1134 – 18 iulie 1137 | c.1090– 1137 | Fiul lui Eric cel Mărinimos. În opoziție până la 25 iunie 1134. Asasinat de un nobil local. | |
| 15 | Eric al III-lea Mielul (Erik Lam Håkonssøn) |
18 iulie 1137 – 8 august 1146 | c.1120– 1146 | Fiul lui Hakon Sunnivasson și al Ranghildei, fiica lui Eric cel Mărinimos. Abdică și intră la mănăstire, unde moare în același an. | |
| Olaf (al II-lea) (Oluf Haraldsen) |
1139 – 1143 | c.1114– 1143 | Fiul lui Harald Kesja. În opoziție din 1137. Proclamat rege în 1139 în Scania. Ucis în bătălie de Eric Lam. | ||
| 16 | Svend al III-lea (Svein Grathe Eriksen) |
27 august 1146 – 23 octombrie 1157 | c.1125– 1157 | Fiul lui Eric cel Memorabil. Ales rege în Sjaelland și în Scania. Alternează în opoziție sau în asociere cu Knut al V-lea și apoi cu Valdemar I. Învins în Bătălia de la Grathe de către Valdemar I, ucis de țărani în timp ce fugea. | |
| 17 | Cnut al V-lea (Knud Magnussen) |
1146 – 9 august 1157 | c.1129– 1157 | Fiul lui Magnus cel Puternic. Ales rege în Iutlanda. Alternează în opoziție sau în asociere cu Svend al III-lea și apoi cu Valdemar I. Asasinat de Svend Grathe la Banchetul sângeros de la Roskilde. | |
| 18 | Valdemar I cel Mare (Valdemar den Store Knudsen) |
1154 – 12 mai 1182 | 1131– 1182 | Fiul lui Knut Lavard. Duce de Slesvig din 1147. Din 1154 asociat la domnie cu Svend al III-lea (Scania) și cu Cnut al V-lea (Sjaelland), primind Iutlanda. Din 1157 domnește singur. (Uneori descendenții săi sunt numiți Dinastia lui Valdemar) | |
| 19 | Cnut al VI-lea ( Knud Valdemarsøn) |
12 mai 1182 – 12 noiembrie 1202 | c.1163– 1202 | Fiul lui Valdemar cel Mare. Asociat la domnie din 25 iunie 1170 când devine primul rege încoronat al Danemarcei. | |
| 20 | Valdemar al II-lea Victoriosul (Cuceritorul) (Valdemar Sejr Valdemarsen) |
12 noiembrie 1202 – 28 martie 1241 | 1170– 1241 | Fiul lui Valdemar cel Mare. | |
| Valdemar (al III-lea) al cel Tânăr (Valdemar den Unge Valdemarsen) |
24 iunie 1218 – 28 noiembrie 1231 | c.1209– 1231 | Fiul lui Valdemar Victoriosul. Asociat la domnie de tatăl său. Ucis accidental de o săgeată la vânătoare. | ||
| 21 | Eric al IV-lea Taxatorul de pluguri (Erik Plovpenning Valdemarsen) |
28 martie 1241 – 10 august 1250 | c.1216– 1250 | Fiul lui Valdemar Victoriosul. Asociat la domnie de tatăl său din 30 mai 1232. Asasinat din ordinul fratelui său, Abel. | |
| 22 | Abel (Abel Valdemarsøn) |
1 noiembrie 1250 – 29 iunie 1252 | c.1218– 1252 | Fiul lui Valdemar Victoriosul. Regent din 10 august 1250 apoi rege. Ucis într-o răscoală a frizonilor. | |
| 23 | Cristofor I (Christoffer Valdemarsøn) |
29 iunie 1252 – 29 mai 1259 | 1219– 1259 | Fiul lui Valdemar Victoriosul. Moare subit (probabil otrăvit la împărtășanie, fiind excomunicat). | |
| Margareta Sambiria (Margrethe Sambirsdatter) |
29 mai 1259 – 1266 | 1230– 1282 | Văduva lui Cristofor I. Regentă în timpul minoratului fiului său, Eric al V-lea. | ||
| 24 | Eric al V-lea Măsluitorul (Erik Klipping) |
29 mai 1259 – 22 noiembrie 1286 | 1249– 1286 | Fiul lui Cristofor I. Asasinat de niște nobili nemulțumiți de pierderea unor privilegii. | |
| Agnes de Brandenburg (Agnes zu Brandenburg) |
29 noiembrie 1286 – 1293 | c.1259– 1304 | Văduva lui Eric al V-lea. Regentă în timpul minoratului fiului său, Eric al VI-lea. | ||
| 25 | Eric al VI-lea Lemn de But (Erik Menved/Maendved Christoffersen) |
22 noiembrie 1286 – 13 noiembrie 1319 | 1274– 1319 | Fiul lui Eric al V-lea. | |
| 26 | Cristofor al II-lea (Christoffer Eriksøn) |
13 noiembrie 1319/25 ianuarie 1320 – 7 iunie 1326 | 1276– 1332 | Fiul lui Eric al V-lea. Detronat în urma unei răscoale nobiliare. | |
| Eric (al VII-lea) (Erik Christoffersøn) |
1321 – 1326 | c.1307– c.1332 | Fiul lui Cristofor al II-lea. Ales co-rege al tatălui său în 1321. Capturat de nobilii răsculați și detronat. | ||
| Gerhard cel Mare (grev Gert) |
7 iunie 1326 – 23 februarie 1330 | 1292– 1340 | Gerhard III, conte of Holstein-Rendsburg din 1304. Regent în numele nepotului său minor, Valdemar al III-lea. | ||
| 27 | Valdemar al III-lea (Valdemar Eriksøn) |
7 iunie 1326 – 23 februarie 1330 | 1314– 1364 | Duce de Slesvig, descendent în linie directă din regele Abel. Rege-marionetă aflat în mâna nobililor. Detronat în urma unor răscoale țărănești. | |
| 26 | Cristofor al II-lea (Christoffer Eriksøn) |
23 februarie 1330 – 2 august 1332 | 1276– 1332 | Restaurat pe tron, dar fără nici o putere reală. | |
| Eric (al VII-lea) (Erik Christoffersøn) |
1330 – c.1332 | c.1307– c.1332 | Restaurat pe tron împreună cu tatăl său. Moare în urma rănilor căpătate în lupta cu nobilii răsculați. | ||
| (Interregnum) | 1332 – 1340 | Perioada fără rege: Danemarca este ipotecată conților de Holstein și altor nobili. | |||
| Gerhard cel Mare (grev Gert) |
2 august 1332 – 24 iunie 1340 | 1292– 1340 | Gerhard al III-lea, conte of Holstein-Rendsburg din 1304. Ocupă și conduce în nume personal Iutlanda de Nord și insula Fyn. Asasinat de nobilul danez Niels Ebbesen. | ||
| Ioan cel Blând (Johan af Holsten) |
2 august 1332 – 24 iunie 1340 | c.1297– 1359 | Johan al III-lea, conte de Holstein-Plön din 1312. Ocupă și conduce în nume personal Scania (până în 1332), insula Sjaelland și Laaland. Returnează teritoriile lui Valdemar al IV-lea pentru niște sume de bani. | ||
| 28 | Valdemar al IV-lea Restauratorul (Valdemar Atterdag) |
22 aprilie 1340 – 24 octombrie 1375 | c.1320– 1375 | Fiul lui Cristofor al II-lea. | |
| Henning Podebusk | 1368 – 1370 | c.1310– c.1388 | Drost (șeneșal al regatului) în absența lui Valdemar al IV-lea fugit din țară în Războiul Hanseatic. | ||
| Niels Jønsson Bild | 24 octombrie 1375 – 3 mai 1376 | c.1315– 1379 | Arhiepiscop de Lund. Preșendinte al Consiliului de Stat până la alegerea lui Olaf al II-lea. | ||
| 29 | Olaf al II-lea (Oluf Håkonsen) |
3 mai 1376 – 23 august 1387 | 1370– 1387 | Fiul regelui Haakon al VI-lea al Norvegiei și al Margaretei, fiica lui Valdemar Restauratorul. (Uneori numerotat Olaf al III-lea) Rege al Norvegiei ca Olav al V-lea din 1380. | |
| Haakon cel Tânăr (Håkon Magnusson den yngre) |
3 mai 1376 – 12 septembrie 1380 | 1340– 1380 | Regele Haakon al VI-lea al Norvegiei, regent în numele fiului său minor. | ||
| Margareta de Danemarca (Margareta Valdemarsdotter) |
3 mai 1376 – 3 august 1387 | 1353 – 1412 | Fiica lui Valdemar Restauratorul. Regentă în numele fiului său minor. | ||
| Mogens (Magnus) Nielsen Nielsen | 3 august 1387 – 10 august 1387 | c.1325 – 1390 | Arhiepiscop de Lund. Preșendinte al Consiliului de Stat până la alegerea Margeretei I. | ||
Monarhi din timpul Uniunii de la Kalmar (1397-1523)
[modificare | modificare sursă] Dinastia lui Estrid
Dinastia de Pomerania (Casa Grifonului)
Dinastia de Wittelsbach (Pfalz-Neumarkt)
Dinastia de Oldenburg
| Nr | Nume | Portret | Domnie | Viață | Note |
|---|---|---|---|---|---|
| 30 | Margareta I 'Semiramida Nordului' (Margareta Valdemarsdotter) |
10 august 1387 – 23 ianuarie 1396/28 octombrie 1412 | 1353 – 1412 | Fiica lui Valdemar Restauratorul. Regină a Norvegiei din 1388 și a Suediei din 1389. Renunță în mod formal la tron din 23 ianuarie 1396, rămânând regentă (în realitate a păstrat puterea efectivă până la moarte). | |
| 31 | Eric al VII-lea de Pomerania (Erik av Pommern) |
14 septembrie 1389/28 octombrie 1412 – 23 iunie 1439 | 1382 – 1459 | Adoptat de mătușa sa, regina Margareta, în 1387, asociat la domnie în 1389. Încoronat la Kalmar la 17 iun 1397. (Uneori numerotat Eric al VIII-lea) Rege efectiv la Norvegiei ca Eric al III-lea 1412-1442 și al Suediei ca Eric al XIII-lea 1412-1434/1439. | |
| Hans Laksmand (Laxmand) | 23 iunie 1439 – 25 iulie 1439 | c.1385 – 1443 | Arhiepiscop de Lund. Preșendinte al Consiliului de Stat până la alegerea lui Cristofor al III-lea. | ||
| 32 | Cristofor al III-lea de Bavaria (Christoffer av Bayern) |
25 iulie 1439 – 5/6 ianuarie 1448 | 1416 – 1448 | Fiul contelui Ioan de Pfalz-Neumarkt și al Catherinei Vratislava (sora regelui Eric de Pomerania). Regent din 25 iulie 1439, apoi rege din 9 aprilie 1440. Rege al Norvegiei din 1439/1440 și al Suediei din 1441. | |
| Tuve Nielsen Juul | 6 ianuarie 1448 – 28 septembrie 1448 | c.1415 – 1472 | Arhiepiscop de Lund. Preșendinte al Consiliului de Stat până la alegerea lui Cristian I. | ||
| 33 | Cristian I de Oldenburg (Kristian I) |
28 septembrie 1448 – 21/22 mai 1481 | 1426 – 1481 | Descendent cognatic din fiii regelui Valdemar Victoriosul. Ales la 1 septembrie 1448, încoronat la 28 octombrie 1449. Rege al Norvegiei din 1450 și al Suediei 1457-1464 | |
| Jens Henningsen Brostrup | 22 mai 1481 – 3 februarie 1483 | c.1425 – 1497 | Arhiepiscop de Lund. Preșendinte al Consiliului de Stat până la încoronarea lui Ioan. | ||
| 34 | Ioan (Hans) |
21/22 mai 1481 – 20 februarie 1513 | 1455 – 1513 | Rege al Norvegiei din 1483, și al Suediei ca Hans al II-lea 1497-1501. Fiul lui Cristian I. | |
| Birger (Byrge) Gunnersen | 20 februarie 1513 – 22 iulie 1513 | 1440 – 1519 | Arhiepiscop de Lund. Preșendinte al Consiliului de Stat până la încoronarea lui Ioan. | ||
| 35 | Cristian al II-lea (Kristian II Hansen) |
20 februarie 1513 – 13 aprilie 1523 | 1481 – 1559 | Rege al Norvegiei din 1513-1523 și al Suediei 1520-1521. Fiul lui Hans. Detronat și exilat. | |
Regatul Danemarcei (în uniune personală cu Norvegia între 1523-1814)
[modificare | modificare sursă] Dinastia de Oldenburg
Dinastia de Glücksburg
Dinastia de Glücksburg-de Laborde de Monpezat
| Nr | Nume | Portret | Domnie | Viață | Note |
|---|---|---|---|---|---|
| 36 | Frederic I (Frederik I) |
13 aprilie 1523 – 10 aprilie 1533 | 1471 – 1533 | Fiul lui Cristian I. Proclamat rege la 26 martie 1523 în opoziție cu nepotul său, Cristian al II-lea. | |
| Torbern Steensen Bille | 10 aprilie 1533 – 6 august 1536 | c.1470 – 1552 | Arhiepiscop de Lund. Preșendinte al Consiliului de Stat și lider al taberei catolice împotriva lui Cristian al III-lea. | ||
| Christof Graf zu Oldenburg | 18 august 1534 – 6 august 1536 | c.1504 – 1566 | Guvernator și lider al taberei catolice împotriva lui Cristian al III-lea. | ||
| 37 | Cristian al III-lea (Kristian III) |
4 iulie 1534/6 august 1536 – 1 ianuarie 1559 | 1503 – 1559 | Fiul lui Frederic I. Protestant, este proclamat rege la 4 iulie 1534 în Iutlanda, apoi în restul țării din 6 august 1536 după înfrângerea taberei catolice. | |
| 38 | Frederic al II-lea (Frederik II) |
1 ianuarie 1559 – 14 aprilie 1588 | 1534 – 1588 | Fiul lui Cristian al III-lea. | |
| Niels Kaas til Taarupgaard | 14 aprilie 1588 – 9 iulie 1594 | 1534 – 1594 | Regent în timpul minoratului lui Cristian al IV-lea. | ||
| Jørgen Rosenkrantz til Rosenholm | 14 aprilie 1588 – 19 aprilie 1596 | 1523 – 1596 | Regent în timpul minoratului lui Cristian al IV-lea. | ||
| Christoffer Valkendorff til Glorup | 14 aprilie 1588 – 29 august 1596 | 1525 – 1601 | Regent în timpul minoratului lui Cristian al IV-lea. | ||
| Peder Munk til Estvadgaard | 14 aprilie 1588 – 29 august 1596 | 1534 – 1623 | Regent în timpul minoratului lui Cristian al IV-lea. | ||
| 39 | Cristian al IV-lea (Kristian IV) |
14 aprilie 1588 – 9 martie 1648 | 1577 – 1648 | Fiul lui Frederic al II-lea. | |
| Christen Thomesen Sehested | 9 martie 1648 – 16 iulie 1648 | 1590 – 1657 | Regent până la alegerea lui Frederic al III-lea. | ||
| Corfitz, greve af Ulfeld | 9 martie 1648 – 18 mai 1648 | 1606 – 1664 | Regent până la alegerea lui Frederic al III-lea. | ||
| 40 | Frederic al III-lea (Frederik III) |
6/16 iulie 1648 – 19 februarie 1670 | 1609 – 1670 | Fiul lui Cristian al IV-lea. | |
| 41 | Cristian al V-lea (Kristian V) |
19 februarie 1670 – 4 septembrie 1699 | 1646 – 1699 | Fiul lui Frederic al III-lea. | |
| 42 | Frederic al IV-lea (Frederik IV) |
4 septembrie 1699 – 12 octombrie 1730 | 1671 – 1730 | Fiul lui Cristian al V-lea. | |
| Louise de Mecklenburg-Güstrow | 1708 – 1709 | 1667 – 1721 | Soția lui Frederic al IV-lea. Regentă în timpul călătoriei acestuia în Italia. | ||
| 43 | Cristian al VI-lea (Kristian VI) |
12 octombrie 1730 – 6 august 1746 | 1699 – 1746 | Fiul lui Frederic al IV-lea. | |
| 44 | Frederic al V-lea (Frederik V) |
6 august 1746 – 14 ianuarie 1766 | 1723 – 1766 | Fiul lui Cristian al VI-lea. | |
| 45 | Cristian al VII-lea (Kristian VII) |
14 ianuarie 1766 – 13 martie 1808 | 1749 – 1808 | Fiul lui Frederic al V-lea. | |
| Juliana Maria de Brunswick-Wolfenbüttel | 16 ianuarie 1772 – 14 aprilie 1784 | 1729 – 1796 | A doua soție a lui Frederic al V-lea. Regentă în numele fiului său vitreg, afectat mental. | ||
| 46 | Frederic al VI-lea (Frederik VI) |
13 martie 1808 – 3 decembrie 1839 | 1768 – 1839 | Regent din 14 aprilie 1784, apoi rege. Fiul lui Cristian al VII-lea. Rege al Norvegiei până în 1814. | |
| 47 | Cristian al VIII-lea (Kristian VIII) |
3 decembrie 1839 – 20 ianuarie 1848 | 1786 – 1848 | Fiul lui Frederic al VI-lea. | |
| 48 | Frederic al VII-lea (Frederik VII) |
20 ianuarie 1848 – 15 noiembrie 1863 | 1808 – 1863 | Fiul lui Cristian al VIII-lea. | |
| 49 | Cristian al IX-lea (Kristian IX) |
15 noiembrie 1863 – 29 ianuarie 1906 | 1818 – 1906 | Strănepot de fiică a regelui Frederic al V-lea. Cap al ramurii cadete a ducilor de Slesvig, descendent în linie directă din regele Cristian al III-lea. | |
| 50 | Frederic al VIII-lea (Frederik VIII) |
29 ianuarie 1906 – 14 mai 1912 | 1843 – 1912 | Fiul lui Cristian al IX-lea. | |
| 51 | Cristian al X-lea (Kristian X) |
14 mai 1912 – 20 aprilie 1947 | 1870 – 1947 | Fiul lui Frederic al VIII-lea. | |
| 52 | Frederic al IX-lea (Frederik IX) |
20 aprilie 1947 – 14 ianuarie 1972 | 1899 – 1972 | Fiul lui Cristian al X-lea. Regent între 19 octombrie 1942-15 mai 1943 și 7-20 aprilie 1947. | |
| 53 | Margareta a II-a (Margrete II) |
14 ianuarie 1972 – 14 ianuarie 2024 | 1940 – prezent | Fiica lui Frederic al IX-lea. Regentă din 3 ianuarie 1972. Abdică în favoarea fiului său. | |
| 54 | Frederic al X-lea (Frederik X) |
14 ianuarie 2024 – prezent | 1968 – prezent | Fiul Margaretei a II-a și al prințului Henrik de Laborde de Monpezat. | |
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ en GERMANIA: Visigoths, Ostrogoths, Vandals, Vikings, Orkney, etc., www.friesian.com
- ↑ en The Periphery of Francia: Spain, Britain, Eastern Europe, & Scandinavia, www.friesian.com
- ↑ en Skjöldunga saga genealogical charts, www.yokoiscool.com
- ↑ en Denmark (Danes), www.historyfiles.co.uk
- ↑ en World Statesmen - Denmark, www.worldstatesmen.com