Leo Baekeland

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Leo Baekeland
Leo Hendrik Baekeland, 1916.jpg
Leo Baekeland
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Gent, Belgia Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[6][2][5] Modificați la Wikidata
Beacon[*], SUA[7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSleepy Hollow Cemetery[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States (1912-1959).svg SUA
Flag of Belgium.svg Belgia Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
inventator Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluihemoragie cerebrală[*]  Modificați la Wikidata
DomiciliuGent
Coconut Grove[*]  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Gent[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Gent[*]  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia John Scott[*]
Willard Gibbs Award[*]
Perkin Medal[*] ()
National Inventors Hall of Fame[*]
Franklin Medal[*] ()

Leo Henricus Arthur Baekeland (n. 14 noiembrie 1863 – d. 23 februarie 1944) a fost un chimist american de origine belgiană. El este cunoscut pentru invențiile sale: hârtia fotografică Velox în 1893 și bachelita în 1907. El a fost supranumit "Tatăl Industriei de mase plastice"[8]:13 pentru invenția sa, bachelita, un material plastic ieftin și neinflamabil care a marcat începutul industriei moderne a maselor plastice.[9][10]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Leo Baekeland s-a născut în Ghent, Belgia, pe 14 noiembrie 1863,[11] fiind fiul unui cizmar și a unei menajere.[12] Ulterior, a declarat revistei The Literary Digest că numele său de familie este de origine flamandă și înseamnă teren cu balize.[13] Și-a petrecut o mare parte din viața sa în Ghent, Belgia. A absolvit cu onoruri Școala Tehnică Municipală din Ghent și a primit o bursă din partea orașului[14]:102 pentru a studia chimia la Universitatea din Ghent, la care a intrat în 1880.[8]:13 El a dobândit un doctorat maxima cum laude , la vârsta de 21 de ani.[14]:102 După o scurtă perioadă în care a fost profesor de fizică și chimie la Școală Normală Guvernamentală din Bruges (1887-1889), a fost numit profesor de chimie la Ghent, în 1889.[8]:14 Baekeland s-a căsătorit cu Céline Vielman, fiica profesorilor săi, Teodor Vielman și Celine (Platteau) Vielman, pe data de 8 august 1889. Au avut trei copii, George, Nina, și Jenny.[15]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Leo Baekeland, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ Leo Hendrik Baekeland, RKDartists, accesat în  
  4. ^ Leo Baekeland, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b Leo Hendrik Baekeland, Find a Grave, accesat în  
  6. ^ RKDartists, accesat în  
  7. ^ https://www.nytimes.com/1944/02/24/archives/a-ekeland-dead-created-bakelite-ihmist-noted-for-invention-in.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ a b c Landmarks of the Plastics Industry. England: Imperial Chemical Industries Ltd., Plastics Division. . pp. 13–25. 
  9. ^ Bowden, Mary Ellen (). „Leo Baekeland”. Chemical achievers : the human face of the chemical sciences. Philadelphia, PA: Chemical Heritage Foundation. ISBN 9780941901123. 
  10. ^ Amato, Ivan (). „Time 100: Leo Baekeland”. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)
  11. ^ Sas, Benedikt; Vocht, Stanislas De; Jacobs, Philippe (). Intellectual Property and Assessing its Financial Value. Kidlington: Chandos Publishing. pp. 2–7. ISBN 9781843347927. Accesat în . 
  12. ^ Gratzer, Walter (). Giant molecules : from nylon to nanotubes. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0199562138. 
  13. ^ Funk & Wagnalls, 1936.
  14. ^ a b Bijker, Wiebe E. (). „The Fourth Kingdom: The Social Construction of Bakelite”. Of bicycles, bakelites, and bulbs : toward a theory of sociotechnical change (ed. 1st MIT Press pbk). Cambridge, Mass.: MIT Press. pp. 101–198. ISBN 9780262522274. Accesat în . 
  15. ^ „Leo Baekeland”. Soylent Communications. Accesat în .