Ince János Petrás

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ince János Petrás
Petrás Ince János pap.jpg
Ince János Petrás
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Faraoani, Bacău, România Modificați la Wikidata
Decedat (73 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Cleja, Cleja, Bacău, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCleja Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomor Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Moldavia.svg Moldova
Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiTheological College of Eger[*]  Modificați la Wikidata

Ince János Petrás (în română Inocențiu Ioan Petraș; n. , Faraoani, Bacău, România – d. ,[1][2] Cleja, Cleja, Bacău, România) a fost un preot catolic franciscan de origine ceangăiască, culegător al folclorului ceangăilor din Moldova.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Petrás Ince János.jpg

Era descendentul unei familii de cantori (diaconi) maghiari din Moldova. Strămoșul familiei, Miháily Petrás, care a venit din comitatul Baranya în 1671 în Moldova, a ținut un jurnal în limba maghiară despre istoria ceangăilor, al cărui manuscris a fost folosit și de parohul Péter Zöld din Delnița pentru redactarea raportului adresat lui Ignațiu Batthyány în 1781. Bunicul lui Ince János, Miháily Petrás (1732-1793) era de profesie diacon. Tatăl său, Ferenc Petrás (1775-1843), tot cântăreț bisericesc la Faraoani, a vorbit, pe lângă limba sa maternă (maghiara), limbile română, latină și italiană. Crucea sa memorială, cu o inscripție în limba maghiară, care se regăsește și astăzi în biserica de lemn din Faraoani, monument istoric din secolul al XVI-lea, a fost realizată de însuși Ince în 1843.[3]

În anul 1829, tatăl său l-a înscris la gimnaziul minorit din Kanta.[4] Aici a terminat noviciatul în 1829-1830, după care a petrecut încă un an la mănăstirea din Nyírbátor a ordinului, unde a urmat studii filologice. În continuare, între 1831 și 1833, a terminat anii I și II de studiu la seminarul teologic din Szeged al minoriților și anii III și IV la seminarul din Eger, între 1833 și 1835. Tot aici a intrat în ordinul minoriților Ia 17 martie 1835 și, după depunerea jurământului de călugăr, a fost hirotonit preot la 17 septembrie 1836.[3]

După transferarea la parohia din Cleja, la vârsta de 73 de ani, a fost jefuit de patru ori, trimițând ulterior mai multe scrisori Societății „Sfântul Ladislau” din Budapesta în care se plângea de sărăcie și boală.[5]

A fost jefuit și a cincea oară pe data de 30 aprilie 1886, suferind răni grave în urma bătăii cu escrocii. Acesta s-a spovedit în ultimele luni de viață parohului minorit din Valea Seacă, P. Petrus Neumann. În 1929, Neumann a povestit evenimentele și lui Pál Péter Domokos, care a evocat relatarea în cartea A moldvai magyarság („Maghiarimea din Moldova”).[5]

Activitate[modificare | modificare sursă]

Placă comemorativă în Eger

Între anii 1837-1838 a activat ca profesor și preot ajutător la Kanta, fiind numit ulterior paroh la Pustiana. S-a întors în Moldova în 26 aprilie 1839.[3]

Parohia de Pustiana deținea mai mult de douăzeci de congregații, aflate la distanțe considerabile și între ele. În primăvara anului 1843 a fost mutat la parohia din Cleja, de care aparțineau aproximativ douăsprezece sate (Cleja de Jos și Cleja de Sus, Buda, Somușca, Valea Mică, Satu Nou, Ciucani, Răcăciuni, Berindești, Fundu Răcăciuni, Capăta și Sascut) și diaspora catolică din câteva sate preponderent românești de religie ortodoxă. Numărul credincioșilor slujiți de Petrás între 1843 și 1886, timp de 43 de ani, a fost de aproximativ 3.500–4.000.[6]

Ince János Petrás este recunoscut de știința etnografiei ca fiind unul dintre primii culegători ai folclorului maghiar, care și-a dedicat activitatea prezentării sistematice a culturii satului ceangăiesc Cleja. În studiile sale a cuprins etnografie și dialectologe, punând bazele abordării științifice autentice a ceangăilor din Moldova, într-o epocă influențată de romantism, prin culegerile de folclor, tratatele și corespondențele sale. A activat pe întreg parcursul vieții în satul natal.[7]

Acesta s-a remarcat a fi un intelectual devotat ideii naționale civice maghiare, aflate în formare. A cercetat folclorul și dialectul local cât și modul în care cultura populară maghiară din afara Bazinului Carpatic se raportează la întregul culturii naționale.[8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Petrás Ince János, accesat în  
  2. ^ a b Incze János Petrás, Autoritatea BnF 
  3. ^ a b c Vreau să fiu român!” Identitatea lingvistică și religioasă a ceangăilor din Moldova ..., Tánczos, 2018, pag. 260
  4. ^ Sat actual înglobat în orașul Târgu Secuiesc. Vezi Kanta⁠(hu).
  5. ^ a b Vreau să fiu român!” Identitatea lingvistică și religioasă a ceangăilor din Moldova ..., Tánczos, 2018, pag. 262
  6. ^ Vreau să fiu român!” Identitatea lingvistică și religioasă a ceangăilor din Moldova ..., Tánczos, 2018, pag. 261
  7. ^ Vreau să fiu român!” Identitatea lingvistică și religioasă a ceangăilor din Moldova ..., Tánczos, 2018, pag. 259
  8. ^ Vreau să fiu român!” Identitatea lingvistică și religioasă a ceangăilor din Moldova ..., Tánczos, 2018, pag. 265

Bibliografie[modificare | modificare sursă]