Sari la conținut

Răchiteni, Iași

47°3′15″N 26°54′47″E / 47.05417°N 26.91306°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Răchiteni
  sat și reședință de comună  
Răchiteni se află în România
Răchiteni
Răchiteni
Răchiteni (România)
Poziția geografică
Răchiteni se află în Județul Iași
Răchiteni
Răchiteni
Răchiteni (Județul Iași)
Localizarea satului pe harta județului Iași
Coordonate: 47°3′15″N 26°54′47″E ({{PAGENAME}}) / 47.05417°N 26.91306°E47.05417; 26.91306

Țară România
Județ Județul Iași
ComunăRăchiteni

SIRUTA97857
Atestare[1] Modificați la Wikidata

Altitudine190 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.426 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal707298

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Răchiteni (în maghiară Domafalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Iași, Moldova, România.

Gheorghe I. Năstase, referindu-se la cele 6 sate în totalitate maghiare găsite de Marco Bandini la 1646 în zona Romanului: Tămășeni (în maghiară Tamásfalva, menționat de Bandini ca Thomasest), Adjudeni (Dsudai, Gsiuda falva), Răchiteni (Domafalva), Săbăoani (Szabófalva), Leucușăni (Lökösfalva, contopit cu Săbăoani), Tețcani (Steczkofalva), a menționat că acesta reprezenta la acea vreme nucleul maghiar al Ținutului Romanului. Însă, nucleul s-a mărit considerabil pe ambele maluri ale luncii Siretului în secolele al XVIII-lea și al XlX-lea cu satele: Cozmești, Mogoșești, Luncași, Hălăucești, Mircești, Ursărești, Traian și Sturza. În aceeași perioadă au apărut și satele maghiare din bazinul inferior al râului Moldova, precum: Corhana, Pildești, Gherăiești, Iugani, Barticești, Muncelu de Sus, Tupilați, David, Talpa, Breaza, Văleni și Bârgăoani.[2][3]

  1. Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
  2. Gheorghe I. Năstase (Conferențiar de Antropogeografie la Universitatea din Iași), „Ungurii din Moldova la 1646 după «Codex Bandinus»”, în Arhivele Basarabiei, an VI, nr. IV, Tipografia „Tiparul Moldovenesc”, Chișinău, 1934, pp. 410-411
  3. Mihai Perca, „Rădăcini: despre maghiarii din Moldova (ceangăii)”, 2012, pp. 324-325

Legături externe

[modificare | modificare sursă]