Regia Autonomă de Transport București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la ITB)
Salt la: Navigare, căutare
Regia Autonomă de Transport București
RATB.png
Informații
Localizare București
Număr linii 153
Număr stații 2.396[1]
Număr călători 786 milioane/an[1]
Activitate
Operator Regia Autonomă de Transport București
Tehnic
Lungime totală 446 km[2]
Ecartament 1.435 mm (+ 10/ - 3)

Regia Autonomă de Transport București este principala companie de transport public de persoane din București și județul Ilfov. Transportul public de suprafață în București este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport București (RATB) și include o rețea întinsă de autobuze, troleibuze, tramvaie și o linie de metrou ușor. Rețeaua RATB este una dintre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi[3] pe cele 114 linii de autobuz, 15 linii de troleibuz și 24 linii de tramvai (incluzând metroul ușor menționat).

Regia este subfinanțată cronic, majoritatea fondurilor venind din subvenții, iar prețul biletului fiind același din 2008.[4] În anul 2012, RATB avea 10.949 de angajați[5], față de 11.190 în 2011[6].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Plăcuțe din tramvaile de la începutul secolului XX
Autobuz Chevrolet al STB

Începuturile[modificare | modificare sursă]

Începuturile transportului public în București datează din 1871, când apar primele tramcare, descrise de Alexandru Cebuc astfel[7]:

„Acest mijloc de transport avea înfățișarea unui camion acoperit, pe patru roți durate cu șine de fier, având o asemănare foarte mare cu cea a camioanelor de transportat mărfuri.”

În același an, pe 3/15 iulie, primăria a acordat o concesiune pe 45 de ani pentru crearea unor linii de tramvaie cu cai.[8] Liniile Calea Moșilor - Piața Sf. Gheorghe și Piața Sf. Gheorghe - Calea Griviței au fost primele lansate, pe 28 decembrie 1872.[8] Acestea au înlocuit gradual tramcarele, care au fost retrase complet în anul 1904.[9] Pe 9 decembrie 1894 apar și primele tramvaie electrice, între Obor și Cotroceni, pe o lungime de 6,5 km.[10]

Prima jumătate a secolului al XX-lea[modificare | modificare sursă]

Bilet de călătorie ITB pentru troleibuz. Biletele pentru tramvai aveau același format dar costau 25 bani pentru vagonul 2 și 30 bani pentru vagonul 1

Pe 14 aprilie 1908 este aprobată înființarea „Societății Tramvaielor București” (prescurtat S.T.B.), o nouă concesiune pe 40 de ani ce avea ca scop electrificarea întregii rețele de tramvaie.[11] Capitalul social de 12 milioane de lei a fost vărsat în proporție de 50% de comună și 50% de acționari particulari. În 1921 și 1924 au apărut primele tentative de introducere a transportului de călători cu autobuzele, făcute de mici firme private, care însă nu s-au putut impune în fața concurenței tramvaielor.[12]

În 1936, „Societatea Comunală pentru construcțiunea și exploatarea tramvaielor în București” obține exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie și autobuze pentru București și 12 comune suburbane. Societatea avea la dispoziție 392 de autobuze construite la compania Leonida & Co, pe baza unor șasiuri Renault, Chevrolet și Henchel.[13]

Perioada comunistă[modificare | modificare sursă]

După al Doilea Război Mondial, numele societății este schimbat în "Întreprinderea de Transport București" (ITB) și se înființează prima linie de troleibuz (în toamna anului 1949[14]:p. 20), pe traseul Piața Victoriei - Hipodrom[15]. Aceasta se adăuga celor 27 de trasee de tramvai și 24 de autobuz.[16]:p. 7 În 1953, la realizarea memoriului justificativ pentru metrou, se menționează faptul că viteza medie de deplasare era prea mică, iar mijloacele de transport erau aglomerate deoarece parcul rulant nu a ținut pasul cu dezvoltarea orașului.[14]:p. 17-18

ITB a atins dimensiunea maximă în anii 70, înainte de apariția metroului, când avea 34.000 de salariați și 4.859 vehicule.[6] Întreprinderea includea și servicii de taximetrie, maxi-taxi și chiar transport de marfă.[17]:p. 73-80 Cu toate acestea, întreprinderea nu mai reușea să asigure transportul în comun în zonele nou construite ale orașului. Drept urmare, în anul 1971, în cadrul Consiliului Popular al Municipiului București (CPMB) s-a înființat o Comisie centrală condusă de președintele CPMB, Dumitru Popa, precum și un colectiv de lucru, format din specialiști de la ITB, IPB etc., cu misiunea de a se documenta și a prezenta studii pentru realizarea metroului.[18]

După 1989[modificare | modificare sursă]

În 1990 „Întreprinderea de Transport București” se transformă în „Regia Autonomă de Transport București”, prin decizia PMB. Serviciile de taxi și maxi-taxi sunt desprinse din R.A.T.B.[13]

În primul deceniu al secolului XXI, sistemul RATB a trecut printr-o fază de reînnoire, prin achiziționarea a 1000 de autobuze Mercedes Citaro și prin construcția la URAC a unor tramvaie noi, adaptate persoanelor cu handicap.

Regia[modificare | modificare sursă]

Sediul RATB

Regia Autonomă de Transport București a fost creată prin transformarea Întreprinderii de Transport București (ITB) printr-o decizie a Primăriei Municipiului București din anul 1990[19] și funcționează în baza Legii serviciilor de transport public local din 2007.[2]

În perioada 2011-2014, numărul de angajați a variat în jurul a 11.000 de oameni, iar numărul anual de călătorii a fost de 750-800 de milioane.[20] Din 2015, modul de estimare al numărului de călătorii a fost schimbat, numărul de călători ajungând la mai puțin de 500 de milioane, în timp ce numărul de angajați și-a continuat trendul descendent.[2]

Pe lângă direcțiile ce asigură serviciul de transport public și activitățile auxiliare, în structura RATB mai există o uzină de reparații, un centru de sănătate, precum și o asociație sportivă ce are în administrare baza sportivă.[21]

Conducere[modificare | modificare sursă]

Conducerea Regiei este asigurată de directorii executivi (directorul general, directorul uzinei de reparații și directorii direcțiilor de specialitate), sub administrarea unui consiliu de administrație.[2] În septembrie 2016, la conducerea regiei se afla directorul general interimar Radu Orzață, fost consilier în CGMB din partea PP-DD,[22] care a fost numit în acest post în august 2015.[23] Majoritatea posturilor din consiliul de conducere sunt ocupate interimar.[24]

Finanțare[modificare | modificare sursă]

Regia este finanțată parțial din prețul biletelor de călătorie și veniturile conexe (reclame pe autobuze și în stații, închiriere spații, servicii prestate către terți etc.), restul bugetului (aproximativ 61% în 2014[20]) fiind asigurat prin subvenții de către Primărie. În 2016, subvenția a fost de aproximativ 505 milioane lei.[25]

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale”[modificare | modificare sursă]

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” (prescurtat URAC) din cadrul RATB a fost înființată în 1909, imediat după Societatea Comunală a Tramvaielor. Aceasta se ocupă cu reparații, recondiționări și modernizări ale vehiculelor pentru transportul public, precum și cu restaurarea vehiculelor de transport public.[16]:p.20-21 De asemenea, URAC a produs tramvaie pentru uzul RATB[16]:p.20-21, dar și a altor regii de transport din Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Oradea și Ploiești.[26] Singurul model de tramvai produs este Bucur LF, vagon dublu-articulat cu podea parțial coborâtă, în paralel cu care se realizează operațiile de reparații curente.[26]

În 2011 a fost anunțat un contract ce prevedea realizarea la URAC a caroseriilor pentru tramvaiele produse la Astra Vagoane Arad sub licență Siemens, însă contractul a fost ulterior reziliat din motive necunoscute.[27]

Angajați și sindicate[modificare | modificare sursă]

Angajații RATB sunt grupați în 9 organizații sindicale, din care una singură, Sindicatul Transportatorilor din București, este considerată reprezentativă deoarece are ca membri aproape 80% din angajații regiei.[28] Pe lângă salariile de încadrare, aceștia beneficiază de 54 de sporuri, care costă compania un sfert din bugetul de salarii.[29]

Dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Deoarece regia este dependentă financiar de subvențiile primite de la Primăria Capitalei, prin CGMB, planurile de dezvoltare sunt puternic dependente de planurile politice ale consilierilor și primarului general, precum și de resursele financiare ale Primăriei.

Funcționare[modificare | modificare sursă]

Linii[modificare | modificare sursă]

Harta traseelor RATB și Metrorex

RATB operează un număr de 153 de trasee de autobuz, troleibuz și tramvai, numerotate după cum urmează:

  • tramvaie: 1–59 (în uz: 1, 4, 5, 7, 8, 11, 14, 16, 21, 23, 24, 25, 27, 32, 35, 36, 40, 41, 42, 44, 45 ,46, 47, 56)[30]
  • troleibuze: 60–99 (în uz: 61, 62, 65, 66, 69, 70, 73, 77, 79, 85, 86, 90, 91, 93, 96)[31]
  • autobuze urbane: 100-399 (în uz: 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 116, 117, 122, 123, 124, 125, 126, 131, 133, 135, 136, 137, 138, 139, 141, 143, 149, 162, 163, 168, 173, 178, 182, 185, 202, 205, 216, 220, 221, 222, 223, 226, 227, 232, 236, 243, 246, 253, 261, 268, 282, 300, 301, 302, 303, 304, 311, 312, 313, 323, 330, 331, 331 bis, 335, 336, 368, 381, 385)[32]
  • autobuze preorășenești: 400–499: 402, 408, 409, 414, 422, 427, 428, 438, 439, 449, 453, 455, 456, 460, 460B, 471.[33]
  • autobuze în regim de cursă specială/temporare[34]: 600-699 (în uz: 601, 611, 634, 655, 668, 682, 696, 697).[32]
  • linii expres: 780 (Gara BasarabAeroportul Internațional Henri Coandă) și 783 (Piața Unirii - Aeroportul Internațional Henri Coandă).
  • autobuze de noapte: N101, N102, N103, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N113, N114, N115, N116, N117, N118, N119, N120, N121, N122, N123, N124, N125.

Autobuze[modificare | modificare sursă]

Dezvoltarea transportului cu autobuzul în București a avut loc începând cu 1921, primele astfel de mijloace de transport fiind introduse de o mică firmă particulară, care însă nu a făcut față concurenței tramvaielor.[12]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Autobuze din Bucureşti

Sistemul de autobuze al RATB este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din București, asigurând 46% din numărul total de călătorii din 2007[35]. Parcul de autobuze era de 1.290 bucăți la sfârșitul anului 2007, ajungând la sfârșitul lui 2008 la 1.354 autobuze, care circulau pe 116 trasee[36]. În 2012, raportul companiei menționează un număr de 1.148 de autobuze, în scădere cu 185 față de anul anterior, datorită casării a 96 autobuze ROCAR, 67 DAF, 22 IVECO.[6][5]

În iulie 2016 existau în total 114 linii urbane și preorășenești[32] pe care circulă peste 1300 de autobuze.[3] Majoritatea liniilor de autobuz nu beneficiază de culoare de circulație rezervate și prin urmare viteza lor comercială este, mai ales în orele de vârf, foarte slabă (12 km/oră). În PMUD se prevede crearea a 50 km de benzi speciale de autobuz până în 2030, în special pe segmentele aglomerate (peste 1.000 căl./h), dar și pentru facilitarea transportului intermodal.[37]:p. 8, 37

Servicii expres[modificare | modificare sursă]

Pe lângă liniile obișnuite de autobuz, există și două linii expres ce fac legătura cu Aeroportul Henri Coandă. Cele două linii pornesc de la Gara de Nord, respectiv Piața Unirii[38] și necesită plata unui tarif special, de până la 3,5 lei pe călătorie.[39] Dintre cele două linii, linia 783 funcționează 24 de ore pe zi, asigurând și transportul de noapte în partea de nord a orașului.[38]

Linii preorășenești[modificare | modificare sursă]

Tramvaie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tramvaie din Bucureşti
Bilet de tramvai din 1918

În iulie 2016, în București existau 24 de linii de tramvai în funcțiune[30]. Parcul de tramvaie este alcătuit din tramvaie Tatra T4R, V3A-M, V3A-CH-PPC, Rathgeber, V2ST, V2AT, Bucur LF[6], dar și diverse vagoane utilitare și istorice.[40]

În anul 1998 RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a apărut în București și termenul „Metrou Ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor.

La începutul anului 2007 municipalitatea a organizat o licitație pentru achiziționarea a 100 de tramvaie noi, dar niciunul dintre ofertanți nu a îndeplinit condițiile impuse de cumpărător[41]. Ulterior, în 2011 a fost anunțată o colaborare între URAC, Astra Vagoane Arad și Siemens pentru realizarea în comun a unor tramvaie Siemens Imperio, însă contractul a fost ulterior reziliat.[27]

Troleibuze[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Troleibuze din Bucureşti

Prima linie de troleibuz din București a fost inaugurată după cel de-al Doilea Război Mondial, pe data de 10 noiembrie 1949, folosind troleibuze din URSS[15]. Traseul acestei linii era Piața Victoriei – Hipodrom (astăzi Piața Presei Libere sau în vremea comunismului, Casa Scânteii). Apoi a fost data în folosință linia 81 în anul 1956, care avea aproape același traseu, însă extins la Gara de Nord și la Aeroportul Băneasa. Tot în același an sunt date liniile 82 și 83 care circulau pe la Piața Universității, asigurând legătura Aeroportului cu Sudul Capitalei. Axa est-vest a fost dată în folosință în anul 1957, momentan linia 85 fiind cea mai veche din București, având traseul original (deși a fost limitată între anii 1986 și 1997).

Primele troleibuze au fost sovietice, apoi au fost introduse modelele TV2E în anul 1957, apoi în anul 1967 modelele TV 20E. În anul 1975 s-au introdus troleibuze mai moderne pe platforma MAN-RABA (DAC 112E ROMANIA, numite și ROMAN 112E), iar în anul 1979 sunt introduse troleibuzele articulate DAC 117E iar la mijlocul anilor 80 varianta dublu articulate ( 1 singur exemplar). În anul 1990 rețeaua este refăcută după ce unele linii au fost desființate și suspendate, și sunt achiziționate noi vehicule. RATB a renunțat definitiv la troleibuzele ROCAR în anul 2009, excepție făcând ROCAR 412E #7459 și ROCAR 812E autodromo.

În iulie 2016 există 15 linii de troleibuze[31] deservite de patru depouri de troleibuze. La sfârșitul anului 2015, RATB avea în inventar 297 de troleibuze, împărțite în trei mărci: Astra/Ikarus (model 415 T), Astra/Irisbus (model Citelis) și Rocar (1 exemplar 412 EA și 1 exemplar 812 EA - Rocar Autodromo).[2]

Există linii care fac legătura dintre est și vest, cum ar fi 69 și 90 și care trec chiar prin centru (Piața Universității, care este și cea mai veche rețea din București existentă și funcțională, care a rezistat fără a fi demontată în anii comunismului, deși axa nord-sud a fost scoasă) și nord - centru (Piața Romană) - est, linia 86. În prezent sunt 4 depouri de troleibuz în București și două rețele, cea din sud rămânând izolată, deservind local 3 linii. În anul 2008 aceasta a fost extinsă până la Piața Unirii, însă datorită lucrărilor la Pasajul Văcărești și Piața Sudului, rețeaua dintre Piața Sudului și Piața Unirii este momentan suspendată.

Integrarea cu metroul[modificare | modificare sursă]

Stația de tramvai de pe Pasajul Basarab

Rețeaua Metrorex (companie aflată în subordinea MT) este separată din rețeaua de transport în comun de suprafață, administrată de către RATB (companie aflată în subordinea PMB). Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme[42], iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum a fost în cazul închiderii stației Obor în 2008.[43] În plus, RATB a organizat servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei (în prezent linia 41, în PMUD fiind propuse pentru transformare, în diferite scenarii, alte 4 linii de tramvai[37]:pp. 307, 334). Totuși, integrarea între transportul subteran și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit.[37]:p. 147

De-a lungul timpului s-au făcut o serie de investiții în pasaje pietonale care să permită transferul facil între cele 2 rețele: Crângași (pasaj între metrou și tramvai, neaccesibil persoanelor cu handicap) și Basarab (transfer la stația de tramvai de pe Pasajul Basarab).[44]

În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - RATB - CFR ce puteau fi încărcate pe cardurile RATB, dar în primăvara anului 2014 acestea au fost dezactivate și cititoarele de la turnicheți acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață.[45] Titlurile comune de călătorie puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB. În martie 2016, directorul RATB a declarat că sistemul ar putea fi reintrodus până la sfârșitul anului respectiv.[46]

Siguranța circulației[modificare | modificare sursă]

Critici[modificare | modificare sursă]

Deși rețeaua RATB rămâne una printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi[3], totuși ea prezintă anumite caracteristici care generează dificultăți de utilizare pentru călători:

  • traseele mijloacelor de transport de suprafață sunt în mare parte optimizate pentru a le permite călătorilor să vină din cartierele periferice spre centru și înapoi, dar nu să circule în toate direcțiile prin oraș și cu atât mai puțin să-l traverseze.[47] O excepție notabilă o reprezintă linia 1 de tramvai, creată ca o linie circulară în 2011.[48]
  • lipsa culoarelor rezervate pentru troleibuze și autobuze[47][49] (cu rare excepții pe contrasens) generează la orele de vârf, pentru aceste vehicule, viteze comerciale scăzute (12 km/h pentru autobuze, 18 km/h pentru tramvaie)[50];
  • o călătorie este valabilă numai în vehiculul în care se taxează cardul, nu și pe altă linie în corespondență, pe o durată de timp fixă; acesta este una din cauzele fraudei masive cu care se confruntă societatea (peste 75% dintre bucureșteni au călătorit fără bilet, conform unui sondaj realizat pe www.ratb.ro, și peste 98% dintre aceștia „foarte des“).[51].

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Bilete și abonamente[modificare | modificare sursă]

Card RATB de unică folosință

Începând cu 2011, utilizarea rețelei de transport a RATB se face pe baza unor carduri RFID.[52] În anul 2007, RATB a introdus cartele reîncărcabile cu dispozitiv RFID, cunoscute sub denumirea comercială „Card Activ” și care pot fi folosite atât pentru abonamente RATB, cât și pentru plata călătoriilor individuale. Ulterior au fost introduse și cartele de unică folosință, sub denumirea „Card Multiplu”, ce pot fi folosite pentru 2-10 călătorii sau pentru un abonament pe 1 zi.[52] Cardurile de tip „Multiplu” se achiziționează contra-cost, prețul lor (1,6 lei) adăugându-se la cel al titlurilor de călătorie încărcate.[53]

Bilet RATB de hârtie

Anterior, se foloseau bilete de hârtie de 1 sau 2 călătorii validate prin perforare. Modelul găurilor era specific fiecărui mijloc de transport, iar numărul maxim de găuri era de 9. Începând cu luna iunie 2011, biletele de hârtie nu mai sunt disponibile pentru vânzare, iar începând cu mijlocul lunii august a aceluiași an s-a trecut și la demontarea perforatoarelor de bilete (inițial, a fost păstrat un singur astfel de dispozitiv pentru fiecare vehicul).

Prețul unei călătorii (indiferent de distanță) este din anul 2008 de 1,3 lei pentru liniile urbane (inclusiv cele de noapte), 1,5 lei pentru liniile preorășenești, 3,5 lei pentru liniile expres. Biletele nu oferă posibilitatea efectuării de corespondențe, fiind valabile doar în mijlocul de transport în care au fost validate. De asemenea, un bilet pentru traseul turistic „Bucharest City Tour” costă 25 lei, el fiind valabil 24 de ore de la achiziție. În oferta RATB se află și diverse abonamente, pe perioade între o zi și o lună.[53] Pensionarii din București pot circula gratuit pe baza buletinului și a talonului de pensie, iar alte categorii beneficiază de reduceri de 50% la toate tipurile de abonamente.[53]

Biletele RATB nu pot fi folosite pe sistemul de metrou din București, acesta folosind cartele magnetice pentru plata călătoriei. În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - RATB, ce puteau fi încărcate pe cardurile RATB, dar în primăvara anului 2014 au fost dezactivate iar cititoarele de la turnicheții de intrare în metrou au fost acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață. [54] Cartelele puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB.

Orar și frecvențe[modificare | modificare sursă]

Cu excepția liniilor de noapte, majoritatea traseelor RATB au un program cuprins între ora 5 și ora 23.[necesită citare] Frecvența depinde de linie, perioada zilei și ziua săptămânii (lucrătoare sau nelucrătoare).

Servicii pentru călători[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Statistici asupra rețelei RATB
  2. ^ a b c d e Raport de activitate RATB pe anul 2015
  3. ^ a b c Statistici RATB pe anul 2013
  4. ^ Sindicaliștii RATB, nemuțumiți de subfinanțarea cronică și de intenția de a transforma Regia în societate comercială, protestează la Palatul Parlamentului”, Jurnalul Național, 8 martie 2016, http://jurnalul.ro/stiri/locale/sindicalistii-ratb-nemutumiti-de-subfinantarea-cronica-si-de-intentia-de-a-transforma-regia-in-societate-comerciala-protesteaza-la-palatul-parlamentului-709377.html, accesat la 14 iulie 2016 
  5. ^ a b Raport de activitate - 2012
  6. ^ a b c d Raport de activitate - 2011
  7. ^ Cebuc, pg. 96
  8. ^ a b Cebuc, pg. 103
  9. ^ Cebuc, pg. 99
  10. ^ Cebuc, pg. 127
  11. ^ Cebuc, pg. 142
  12. ^ a b Cebuc, pg. 178
  13. ^ a b RATB - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  14. ^ a b Memoriul Tehnico-Economic asupra construcției metroului în orașul București. 1953. http://carti.tramclub.org/18 
  15. ^ a b Cebuc, pg. 195
  16. ^ a b c Regia Autonoma de Transport Bucuresti (2009). Broșura de prezentare. http://carti.tramclub.org/14 
  17. ^ Regia Autonoma de Transport Bucuresti (1973). Ghidul traseelor de transport in comun. http://carti.tramclub.org/11 
  18. ^ 30 de ani de exploatare a metroului bucureștean”. Univers Ingineresc (17/2009). 1 august 2009. http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-17-2009/30-de-ani-de-exploatare-a-metroului-bucurestean_2599.html. 
  19. ^ Istoricul RATB, pe site-ul regiei
  20. ^ a b Raportul RATB pe anul 2014
  21. ^ Regulamentul de organizare și funcționare al RATB (2016)
  22. ^ CGMB. „LISTA CONSILIERILOR CARE COMPUN CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI 2012 - 2016. http://web.archive.org/web/20121225013012/http://pmb.ro/institutii/cgmb/componenta/consilieri/consilieri.php. Accesat la 25 decembrie 2012. 
  23. ^ Șeful RATB a fost DEMIS. Fostul consilier general Radu Orzață,...”, B365.ro, http://www.b365.ro/seful-ratb-a-fost-demis-consilierul-general-radu-orzata-numit-director-general-la-ratb_234990.html, accesat la 19 septembrie 2016 
  24. ^ Conducerea RATB. http://ratb.ro/conducerea.php. Accesat la 19 septembrie 2016. 
  25. ^ Cristina Răduță (7 februarie 2016), „Care este bugetul Primăriei Capitalei pentru 2016 și unde se vor duce cei mai mulți bani”, Adevărul, http://adevarul.ro/news/bucuresti/care-bugetul-primariei-capitalei-2016-vor-duce-cei-mai-bani-1_56b765cc5ab6550cb88bc169/index.html, accesat la 9 februarie 2016 
  26. ^ a b Pagina URAC pe situl RATB
  27. ^ a b Adrian Bărbulescu (2 septembrie 2015), „Sorin Oprescu anunță că alocă 100 milioane de euro pentru tramvaie noi - Ziarul de investigații”, Ziarul de Investigații, https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/sorin-oprescu-anunta-ca-aloca-100-milioane-de-euro-pentru-tramvaie-noi-suntand-uzina-proprie-a-ratb-plus-scurt-istoric-al-licitatiilor-penale-pentru-tramvaie-si-trenuri-de-metrou, accesat la 24 iulie 2016 
  28. ^ Organizații sindicale din cadrul R.A.T.B.
  29. ^ Sporurile pe care RATB le acordă angajaților”, Digi24.ro, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Sporurile+pe+care+RATB+la+acorda+angajatilor, accesat la 28 iulie 2016 
  30. ^ a b Lista traseelor de tramvai pe situl RATB
  31. ^ a b Lista traseelor de troleibuz pe situl RATB
  32. ^ a b c Lista traseelor de autobuz pe situl RATB
  33. ^ RATB introduce 6 linii noi de autobuze intre Capitala si localitati limitrofe. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7782335-ratb-introduce-6-linii-noi-autobuze-intre-capitala-localitati-limitrofe.htm?cfat=. Accesat la 13 septembrie 2010. 
  34. ^ Liniile temporare sunt linii care înlocuiesc parțial sau integral pentru o perioada de timp limitata o linie de troleibuz sau tramvai, cât timp aceasta se află în reparație, revizie sau este suspendata datorită unor lucrări de carosabil. Uneori aceste linii temporare pot devia de la traseul liniei pe care o înlocuiesc, dacă pe traseul de bază nu există acces auto.
  35. ^ RATB - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  36. ^ Cardurile RATB vor fi incarcate si de la ATM-urile BCR, 21 Septembrie 2009, wall-stret.ro, accesat la 12 decembrie 2010
  37. ^ a b c Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov. http://www.cjilfov.ro/upload2/BI_SUMP_Final_RO_revizuit_CJIRATB.pdf. Accesat la 7 iunie 2016. 
  38. ^ a b Linii de autobuz expres. http://ratb.ro/v_bus_expres.php. Accesat la 10 septembrie 2016. 
  39. ^ Tarife Expres. http://ratb.ro/expres.php. Accesat la 10 septembrie 2016. 
  40. ^ TRANSPORT PUBLIC • View topic - Tipuri de tramvai din Bucuresti - Sumar
  41. ^ http://stiri.kappa.ro/social/tramvaie-noi-pentru-bucuresti/stire_117232.html
  42. ^ RATB: Bilet unic RATB și METROREX” (în română). http://www.ratb.ro/bilet_unic.php. Accesat la 6 iunie 2016. 
  43. ^ Mediafax: Stația de metrou Obor, închisă pentru două luni” (în română). http://www.mediafax.ro/social/statia-de-metrou-obor-inchisa-pentru-doua-luni.html?1688;2474576. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  44. ^ Catiusa Ivanov (17 noiembrie 2011), „VIDEO Strategia dezvoltarii Bucurestiului pentru 25 de ani. Vezi ce s-ar putea schimba in cartierul tau - Imobiliar”, HotNews.ro, http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-10714969-strategia-dezvoltarii-bucurestiului-pentru-25-ani-vezi-putea-schimba-cartierul-tau.htm, accesat la 9 iunie 2016 
  45. ^ E oficial: Cardurile comune Metrorex-RATB au fost retrase din...”, B365.ro, http://www.b365.ro/e-oficial-cardurile-comune-metrorex-ratb-au-fost-retrase-din-vanzare-de-cand-nu-mai-sunt-valabile_204399.html, accesat la 9 iunie 2016 
  46. ^ Biletul unic RATB-Metrorex ar putea fi reintrodus. Anunțul Regiei...”, B365.ro, http://www.b365.ro/biletul-unic-ratb-metrorex-ar-putea-fi-reintrodus-anuntul-regiei-privind-plata-calatoriei-prin-sms_246615.html#n, accesat la 9 iunie 2016 
  47. ^ a b Master Plan-ului General pentru Transport Urban - București
  48. ^ Andreea Dogar (2 noiembrie 2011). „Linia inelară de tramvai. Înapoi în București după un sfert de secol”. Great News. http://www.greatnews.ro/actual/linia-inelara-de-tramvai-inapoi-in-bucuresti-dupa-un-sfert-de-secol.html. Accesat la 16 aprilie 2013. 
  49. ^ Andi Topală (9 august 2010). „Transportul public în București va fi mult mai ecologic”. Puterea. http://www.puterea.ro/articol/transportul_public_in_bucuresti_va_fi_mult_mai_ecologic. Accesat la 16 aprilie 2013. 
  50. ^ Antoaneta Etves (4 octombrie 2011). „Autobuzele Mercedes ale RATB fac pui”. Evenimentul Zilei. http://www.evz.ro/detalii/stiri/autobuzele-cu-burduf-vor-reveni-in-capitala-948242.html. Accesat la 16 aprilie 2013. 
  51. ^ http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/838409/Bucurestenii-75-sunt-blatisti-pe-RATB/
  52. ^ a b Biletele de hârtie RATB intră în istorie.
  53. ^ a b c Abonamente - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  54. ^ Sistem Automat de Taxare al RATB

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Transport
în comun
în București
Titan metro station 2.jpg
Metrou
M1 · M2 · M3 · M4 · M5 
RATB
Autobuze · Tramvaie · Troleibuze

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Rapoarte anuale

2010  • 2011  • 2012  • 2013  • 2014  • 2015

Trasee
Poze