Haiku în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În anul 1904, în coloanele revistei „Evenimentul”, I. Cyprian scrie articolul Poezia japoneză. În anul 1911, Alexandru Vlahuță scrie în volumul „La gura sobei” eseul Poezia și pictura japoneză. În anul 1924 vede lumina tiparului la editura Casa Școalelor lucrarea Japonia, cu 2 volume: Japonia, viața și obiceiurile și Japonia, arta, femeia, viața socială. Autorul ei, Ion Timuș, vorbește cititorului român despre Tanka și Haiku

Traduceri și traducători[modificare | modificare sursă]

În anul 1937, Traian Chelariu publică o antologie de poezie japoneză Suflet nipon, cu traduceri din tanka si haiku. Traducătorul va respecta prozodia tradițională 5-7-5, adăugânu-i fiecărui poem un titlu.

Ciocârlia:

Ah, ciocârlia!
cântă ziua întreagă
câtu-i de lungă.
(Bashō)


Prețul banului:
Cât valorează oare
un milion de koukou?
Rouă pe bambuși!

(Issa)

În anul 1936, A. T. Stamatiad publică Peisaje sentimentale, iar în anul 1942 traduce în limba română Din cântecele curtezanelor japoneze. Un an mai tarziu îi va apărea traducerea Eșarfe de mătase. Antologie japoneză, pentru care primește premiul Academiei Române.

Tălmăcirea lui Stamatiad este relativ liberă, neurmând însă fidel regula 5-7-5.

Glicina:

Vântul adie –
Umbra glicinei
Abia tremură.


Pastel marin:
O barcă se-oprește.
În față, pe țărm:
Un piersic în floare.
(Bashō)


Factorul rural:
Printre ierburile uscate,
Factorul rural a trecut:
Vulpea!

(Buson)

În anul 1970, Ion Acsan, Dan Constantinescu și Ioanichie Olteanu publică Din lirica japoneză : Antologie, lucrare care a contribuit fundamental la popularizarea poemelor Tanka și Haiku în lirica spațiului românesc.

În anul 1975 este publicată lucrarea Haiku : lirică niponă, care cuprindea traduceri din 74 de poeți niponi.

În anul 1981 Ion Acsan și Dan Constantinescu publica la Editura Științifică și enciclopedică din București volumul Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză.

Poeți cunoscuți creatori de haikuuri[modificare | modificare sursă]

Momentul „Explozia lirică”[modificare | modificare sursă]

După „explozia lirică” din anul 1965, o serie de poeți cochetează cu tristihul și haiku. Dintre aceștia, se rețin nume mai cunoscute, precum Maria Banuș, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu, Virgil Bulat, Aurel Rău, Ștefan Augustin Doinaș, Cezar Baltag, Petre Ghelmez, Marian Bodea, Ioana Iacob, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Octavian Grigore Zegreanu, Ioan Anastasia, Ana Marinoiu, Ion Rotaru, Verona Bratesch, Gheorghe Grigurcu, Vasile Ignea, Mariana Popeanga Cornoiu etc.

O, ce nalt naufragiu!
Singura luntre
are vîsle de pene.

(Ștefan Augustin Doinaș)


Părere
Nu dați de cîntec
zmulgînd penele
paserei!

(Gheorghe Tomozei)


Unghi
Trec pe cer, în formă fixă
Cocorii,
Sonetele țăranilor.

(Marin Sorescu)


Și păsări țipînd.
Cînd vor ști să cînte
voi fi departe.

(Aurel Rău)


Toamna
Mamei o frunză-ngălbenită
I-a căzut în poală.

(Virgil Bulat, Din volumul Nocturnalia)

Nichita Stănescu creează tristihuri, cateva dintre ele putând fi considerate haikuuri, deși nu se respectă rigorile prozodiei genului.

Cuvântul se dizolvă-n piatră,
Și piatra în pietre...
Toamnă.

(Din ciclul Epica magna)


Te-ngălbenește
bănuiala mea
cum toamnele, frunzele.


Frunze galbene de salcie, pe lac.
Nu mă răsfrîng,
mă văd.
 
Dintre creatorii de micropoeme haiku în limba română s-a remarcat și Vasile Smărăndescu.

Zădărnicie

Zdrențuite visuri
pe o panoplie de ceară
se tânguie soarelui.

Momentul 1989[modificare | modificare sursă]

După anul 1989, un nou val de poeți au reușit să se remarce și în acest gen de poezie:

Corneliu Atanasiu (1942- ), Manuela Miga (1947-), Ana Ruse, Henriette Berge, Dan Norea (1949-), Vali Iancu, Elia David, Loredana Florentina Danilă, Valeria Tamaș (1954-), Eduard Țară, Mihai Firică, Ion Untaru (1939-2017), Tincuța Horonceanu Bernevic, Magdalena Dale, Djamal Mahmoud (1962), Rafila Radu, Anișoara Iordache, Gabriel Iordan-Dorobanțu, Loredana Florentina Dalian, Livia Ciupav Livia Ciupav(1976-), Jules Cohn Botea, Florin Vasiliu (1929-2001), Ana Luiza Toma, Adrian Rogoz, Doina Bogdan-Wurm, Gabriela Gențiana Groza, Vali Iancu, Niculae Alexandru-Vest, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Utta Siegrid König (1943-), Mihaela Băbușanu (Bacău), Cezar-Florin Ciobîcă, Mirela Brăilean etc.


Primul Mărțișor-
în liniștea casei
gângurit de prunc

(Gabriela Gențiana Groza)


Luna de gheață –
ascuns după un stejar,
primul ghiocel.

(Gabriel Iordan-Dorobanțu)


Cîte un tablou
în fiecare ochi de geam –
și-n toate ninge.

(Utta Siegrid König)


Câștigat pe stradă,
pierdut până acasă,
ultimul haiku.

(Ion Untaru)

M

Particularități ale haikuului românesc[modificare | modificare sursă]

Ținând seama de specificul limbii române, creatorii de haiku se împart în doua categorii: adepți ai formei fixe 5/7/5 și cei care scriu în forme libere. De regulă, nu există o delimitare categorica între ei.


Exemple de haiku care respectă cu strictețe prozodia clasică:[modificare | modificare sursă]

Floare de lotus
Între sânii iubitei -
Vara fierbinte ...

(Valeria Tamaș)

Întins prin casă
firul de aer pufos
tors de pisică.

(Cristian-Mihail Miehs)

Exemple de haiku liber:[modificare | modificare sursă]

Foc stins
Prin fum
Cocorii.
(Valentin Busuioc)


alt lac
alte broaște –
ce de zgomote!
(Manuela Miga)

Reviste, edituri, societăți și cluburi de literatură niponă inființate după 1989[modificare | modificare sursă]

În martie 1990, Florin Vasiliu fondează Revista de interferențe culturale româno-japoneze HAIKU. Revista era trimestrială și avea un tiraj de 8 000 de exemplare.

În martie 1991, ia ființă Societatea Română de Haiku (SRH). Inițial, aceasta avea 200 de membri. Iau ființă societăți de haiku la nivel zonal: Societatea de Haiku din Constanța în anul 1992, inființată de Ion Codrescu, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia fondată de Șerban Codrin în anul 1995, Clubul de Haiku „Bucurii efemere” de la Târgu-Mureș inființat de Jean Găbudean etc.

În anul 1992 ia ființă Editura Haiku. În același an, apare și revista bilingă (română/engleză) Albatros a Societății de Haiku din Constanța.

La Târgu-Mureș, cercul de Haiku „Bucurii efemere” editează revista Orfeu, prima revistă de haiku din Transilvania.

După ce inființează, în anul 1995, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia, Șerban Codrin editează revistele Orion și Micul Orion.

Grupul Romanian Kukai creat de maestrul Corneliu Traian Atanasiu are activitate online începând din 2007. De atunci există blogul Romanian Kukai, http://romaniankukai.blosgpot.com unde au loc periodic concursuri pentru membrii grupului. Pe blog și în grupul Facebook Autori de haiku din România găsim comentariile și analizele unor poeme bune realizate de maestru. De asemenea, grupul a realizat o bibliotecǎ de haiku în format printat disponibila la adresa: http://librariaroku.blogspot.com/

Volumul Un roi de stele, coordonator Corneliu Traian Atanasiu, Ed. Pim, Iași, 2023 reprezintă sărbătorirea a 17 ani de activitate a grupului Romanian Kukai, și conține o selecție a celor mai bune poeme haiku ale membrilor. Sunt incluși 61 autori, fiecare cu câte 4 poeme. Publicul larg poate cunoaște personalitățile reprezentative ale poemului haiku românesc cu activitate în acest grup de-a lungul timpului. Cu aceeasi ocazie, a fost lansat si volumul În afara timpului, Ed. Pim, Iași, 2023. Volumul În afara timpului prezintă pentru publicul larg cele mai importante momente din cei 17 ani de activitate ai grupului de autori îndrumați de maestrul Corneliu Traian Atanasiu din punctul de vedere al publicațiilor cele mai valoroase și poemelor considerate bune prin prisma valorilor acestui grup.

Volumul În afara timpului conține prefețele pentru antologiile anuale ale grupului, pe temele Cocori (Dansul cocorilor, Panǎ de cocor, Numǎrând cocorii) și Greieri (Prispa cu greieri, Concert de greieri, Un pumn de greieri, Țârâit de greieri), pentru volumele scoase individual la tipar de către autori (incluzând nume precum Genovel-Florentin Frǎțilǎ, Adrian-Nicolae Popescu, Ana Drobot, Ana Urma, Cornel C. Costea, Dan Norea, Daniela Lǎcrǎmioara Capotǎ, Daniela Sorina Ciurariu, Valerian Dincǎ, Luminița Ignea, Maria Doina Leonte, Ion Rǎșinaru, Iulia Ralia Rǎclaru, Cezar Florin Ciobîcǎ, Maria Tirenescu, Radu Ilie Ignǎtescu, Radu Patrichi, Dumitru Radu), ale volumelor tipărite cu sprijinul maestrului la Editura Pim din Iași cu ocazia concursului de debut, unde erau selectați autorii merituoși (Cezar Florin Ciobîcǎ, cu volumul Caruselul anotimpurilor – 2011, Livia Ciupav, cu volumul Calendar de ceapǎ – 2009, Dan Norea, cu volumul Ucenic la școala de senryu – 2013, Costin Iliescu, cu volumul Cercuri concentrice – 2015, Oana Gheorghe, cu volumul Fluture, încotro? – 2015), precum și volumele din colecția Prispa cu greieri, prin care maestrul a sprijinit autorii mai vechi ai grupului să își tipărească un volum personal de poeme haiku în format mic (printre autori se aflǎ Florin Golban, Lucreția Horvath, Petru Ioan-Gârda, Rodica P. Calotǎ, Grigore Chitul, Claudia Ramona Codǎu, Béa Hurmuz, Manuela Dragomirescu, Mihai Pascaru, Mihai Talașman, Argentina Stanciu, Ioana Bud, Mirela Brǎilean, Carmen Maria Nanu, Vasile Conioși-Mesteșanu, Valer Pop, Livia Ciupav, Ildiko Juverdeanu, Florentina Loredana Dalian, Mihaela Cojocaru, Mihai Moldoveanu, Mona Iordan, Mona Gheorghe, Luminița Petrea, Eduard Țarǎ, Doina Bogdan Wurm, Clara Toma, Dan Norea).

Festivaluri, colocvii, evenimente[modificare | modificare sursă]

La Constanța se desfășoară periodic Colocviul Național de Poezie Clasică Japoneză, în cadrul căruia au loc dezbateri despre haiku, tanka, renku, prezentări și lansări de carte, expoziții de fotografii, grafică și de haiku.

Deschiderea internațională[modificare | modificare sursă]

După anul 1989, școala românească de haiku profitand de oportunitatea ivită iese din provincialismul impus de regimul politic de până atunci și stabilește contacte culturale internaționale.

Primul Congres de Haiku din România cu participare internațională a avut loc la Constanța între 1-5 iunie 1997 și purta titlul: Haiku – punte între Cultura Orientala și cea Occidentală

În anii 1992, 1994, 2005 și 2007 Constanța a fost gazda unor întâlniri internaționale, unde au participat poeți din Japonia, SUA, Australia, Austria, Croația, India, Republica Moldova, Noua Zeelandă, Serbia, Suedia și România. Aceste contacte au avut loc în cadrul Festivalului Mondial de Haiku, organizat de Clubul Mondial de Haiku și Societatea de Haiku din Constanța, Centrul de Cultură și Civilizație Japoneză și Direcția Județeană pentru Cultura, Culte și Patrimoniu Cultural Național Constanța.

The Haiku Foundation a publicat pe site-ul său:

- „Haiku in Romania” de Radu Șerban http://www.thehaikufoundation.org/omeka/items/show/1701

- „Ambassadorial Haiku”, de Radu Șerban https://www.thehaikufoundation.org/omeka/files/original/79575767810a49e4236afff005ba157e.pdf

- „Brâncuși in haiku metrics”, de Radu Șerban http://www.thehaikufoundation.org/omeka/items/show/2185

- „Triptic româno - nipon - haiku”, de Radu Șerban https://www.thehaikufoundation.org/omeka/files/original/7e89f043431b79c11ff5809f742ef0af.pdf

- „Photo - haiku - 77 short poems” de Radu Șerban https://www.youtube.com/watch?v=qz4iweIcsJU

Haiku Museum a publicat pe site-ul său:

- „Foto - haiku” de Radu Șerban http://www.haikubijutsukan.com/Radu/Radu.html

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • AUTORI SI VOLUME PUBLICATE, Calaméo - Publishing Platform for Documents and Magazines.
  • Atanasiu, Corneliu Traian. În afara timpului, coordonator, Ed. Pim, Iași, 2023
  • Atanasiu, Corneliu Traian. Un roi de stele, coordonator, Ed. Pim, Iași, 2023.
  • Libraria RoKu. http://librariaroku.blogspot.com/
  • Florin Vasiliu, Brîndușa Steiciu, Interferente lirice, Editura Dacia, 1989.
  • Florin Vasiliu, „Poemul haiku în România”, Editura Curtea Veche, București, 2001
  • Ion Acsan, Dan Constantinescu, Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1981;
  • Radu Șerban, Haiku in Romania, Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2015
  • Radu Șerban, Triptic româno - nipon, Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]