Giovanni Giolitti
.svg){kind=small}
Giovanni Giolitti (n. , Mondovì, Piemonte, Italia – d. , Cavour, Piemonte, Italia) a fost un politician italian. A fost prim-ministru al Italiei de cinci ori între 1892 și 1921. După Benito Mussolini este al doilea prim-ministru cu cea mai îndelungată activitate din istoria Italiei. Lider proeminent al Stângii Istorice și al Uniunii Liberale, este considerat pe scară largă unul dintre cei mai puternici și importanți politicieni din istoria Italiei; din cauza poziției sale dominante în politica italiană Giolitti a fost acuzat de critici că este un lider autoritar și un dictator parlamentar.[12]
Giolitti a fost un maestru în arta politică trasformismo - metoda de a forma o coaliție de guvernare flexibilă, centristă, care a izolat extremele de stânga și de dreapta în politica italiană de după unificare. Sub influența sa liberalii nu s-au dezvoltat ca un partid structurat și erau o serie de grupuri personale informale fără legături formale cu circumscripțiile politice.[13] Perioada dintre începutul secolului al XX-lea și începutul Primului Război Mondial, când a fost prim-ministru și ministru de Interne între 1901 și 1914 (cu scurte întreruperi), este adesea denumită „Era Giolittiană”.[14] [15]
Politicianul fost un liberal de centru[16] cu puternice preocupări etice.[17] Perioadele lui Giolitti în funcție au fost notabile pentru adoptarea unei game largi de reforme sociale progresive care au îmbunătățit nivelul de trai al italienilor obișnuiți, împreună cu punerea în aplicare a mai multor politici de intervenție guvernamentală. [18] [19] [20] Pe lângă implementarea mai multor taxe vamale, subvenții și proiecte guvernamentale, Giolitti a naționalizat și operatorii privați de telefonie și căi ferate. Susținătorii liberali ai comerțului liber au criticat „Sistemul Giolittian”, deși Giolitti însuși vedea dezvoltarea economiei naționale ca fiind esențială în producerea bogăției.[21]
Obiectivul principal al politicii Giolittiene a fost să conducă din centru cu fluctuații ușoare și bine controlate între conservatorism și progresism, încercând să păstreze instituțiile și ordinea socială existentă.[22] Critici de dreapta precum Luigi Albertini l-au considerat socialist din cauza curtării voturilor socialiste și de stânga în parlament în schimbul favorurilor politice, în timp ce criticii de stânga precum Gaetano Salvemini l-au acuzat că este un politician corupt și că a câștigat alegeri cu sprijinul criminalilor.[23] [22] [24] Cu toate acestea, moștenirea sa extrem de complexă continuă să stimuleze dezbateri intense între scriitori și istorici.[25]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Giovanni Giolitti” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „Giovanni Giolitti” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ↑ „Giovanni Giolitti” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
- ↑ „Giovanni Giolitti” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
- 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Джолитти Джованни (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Джолитти Джованни (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ Andrew Bell. „Giovanni Giolitti” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ↑ „Giovanni Giolitti” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Giovanni Giolitti”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ „Giovanni Giolitti”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ La dittatura parlamentare di Giolitti, Tesi Online
- ↑ Amoore, The Global Resistance Reader, p. 39
- ↑ Barański & West, The Cambridge Companion to Modern Italian Culture, p. 44
- ↑ Killinger, The History of Italy, p. 127–28
- ↑ Barański & West, The Cambridge Companion to Modern Italian Culture, p. 44
- ↑ Coppa 1970
- ↑ Killinger, The History of Italy, p. 127–28
- ↑ Sarti, Italy: a reference guide from the Renaissance to the present, pp. 46–48
- ↑ Health and Healthcare Policy in Italy Since 1861 A Comparative Approach By Francesco Taroni, 2022, P.22
- ↑ Coppa 1971
- 1 2 De Grand, The Hunchback's Tailor, pp. 4-5
- ↑ Sarti, Italy: a reference guide from the Renaissance to the present, pp. 46–48
- ↑ "Il ministro della malavita" di G. Salvemini
- ↑ „Il potere alla volontà della nazione: eredità di Giovanni Giolitti”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Amoore, Louise (2005). The Global Resistance Reader, Routledge, ISBN: 0-415-33584-1
- Barański, Zygmunt G. & Rebecca J. West (2001). The Cambridge Companion to Modern Italian Culture, Cambridge: Cambridge University Press, ISBN: 0-521-55034-3
- Clark, Martin (2008). Modern Italy: 1871 to the Present, Harlow: Pearson Education, ISBN: 1-4058-2352-6
- Coppa, Frank J. (1970). "Economic and Ethical Liberalism in Conflict: The extraordinary liberalism of Giovanni Giolitti," Journal of Modern History (1970) 42#2 pp 191–215 in JSTOR
- Coppa, Frank J. (1967) "Giolitti and the Gentiloni Pact between Myth and Reality," Catholic Historical Review (1967) 53#2 pp. 217–228 in JSTOR
- Coppa, Frank J. (1971) Planning, Protectionism, and Politics in Liberal Italy: Economics and Politics in the Giolittian Age online edition[nefuncțională – arhivă]
- De Grand, Alexander J. (2001). The Hunchback's Tailor: Giovanni Giolitti and Liberal Italy From the Challenge of Mass Politics to the Rise of Fascism, 1882-1922, Wesport/London: Praeger, ISBN: 0-275-96874-X online edition Arhivat în , la Wayback Machine.
- Duggan, Christopher (2008). The Force of Destiny: A History of Italy Since 1796, Houghton Mifflin Harcourt, ISBN: 0-618-35367-4
- Killinger, Charles L. (2002). The History of Italy, Westport (CT): Greenwood Press, ISBN: 0-313-31483-7
- Mack Smith, Denis (1997). Modern Italy: A Political History, Ann Arbor (MI): Univ. of Michigan Press, ISBN: 978-0-472-10895-4
- Pohl, Manfred & Sabine Freitag (European Association for Banking History) (1994). Handbook on the History of European Banks, Aldershot: Edward Elgar Publishing, ISBN: 1-85278-919-0
- Salomone, A. William, Italy in the Giolittian Era: Italian Democracy in the Making, 1900-1914 (1945)
- Sarti, Roland (2004). Italy: a Reference Guide From the Renaissance to the Present, New York: Facts on File Inc., ISBN: 0-81607-474-7
- Seton-Watson, Christopher (1967). Italy From Liberalism to Fascism, 1870-1925, New York: Taylor & Francis, 1967 ISBN: 0-416-18940-7
- Smith, Denis Mack (1997). Modern Italy; A Political History, Ann Arbor: The University of Michigan Press, ISBN: 0-472-10895-6
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale selecționate din ziare despre Giovanni Giolitti în 20th Century Press Archives din cadrul Bibliotecii Naționale de Economie din Germania (ZBW)
| Regatul Italiei | .svg) Cavour · Ricasoli · Rattazzi · Farini · Minghetti · La Marmora · Ricasoli · Rattazzi · Menabrea · Lanza · Minghetti · Depretis · Cairoli · Depretis · Cairoli · Depretis · Crispi · Rudinì · Giolitti · Crispi · Rudinì · Pelloux · Saracco · Zanardelli · Giolitti · Tittoni · Fortis · Sonnino · Giolitti · Sonnino · Luzzatti · Giolitti · Salandra · Boselli · Orlando · Nitti · Giolitti · Bonomi · Facta · Mussolini · Badoglio · Bonomi · Parri · De Gasperi |
|---|---|
| Republica Italiană |  De Gasperi · Pella · Fanfani · Scelba · Segni · Zoli · Fanfani · Segni · Tambroni · Fanfani · Leone · Moro · Leone · Rumor · Colombo · Andreotti · Rumor · Moro · Andreotti · Cossiga · Forlani · Spadolini · Fanfani · Craxi · Fanfani · Goria · De Mita · Andreotti · Amato · Ciampi · Berlusconi · Dini · Prodi · D'Alema · Amato · Berlusconi · Prodi · Berlusconi · Monti · Letta · Renzi · Gentiloni · Conte · Draghi · Meloni |
