Comuna Prigor, Caraș-Severin

Coordonate: 44°58′14″N 22°06′17″E ({{PAGENAME}}) / 44.970651°N 22.104752°E
Prigor
— comună —
Prigor (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Caraș-Severin

SIRUTA	53577
Atestare documentară	1550

Reședință	Prigor
Componență	Prigor Borlovenii Noi Borlovenii Vechi Pătaș Putna

Guvernare
- primar al comunei Prigor[*]	Simona Miclău[*]^[1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	301,37 km²

Populație (2021)
- Total	2.078 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	327305

Prezență online
site web oficial GeoNames

Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Prigor este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Borlovenii Noi, Borlovenii Vechi, Pătaș, Prigor (reședința) și Putna.

Bibliografie recomandată

Panduru, Pavel, Monografia localității Prigor, Editura Timpul, Reșița, 2000, ISBN 973-8136-06-7

Numele localității este de origine veche romaneasca si se trage de la raul cu acelasi nume , care este un rau de munte aprig , vijelios , pripit , zorit, iute(conform DEX , prigorit insemneaza dogorit de vapaia focului sau a soarelui , pripit , zorit , iute) , primul afluent important al Nerei.De la raul Prigor a luat nume si satul odata cu stabilirea sa pe vatra actuala .La fel cum este raul asa este si firea oamenilor ce-l locuiesc.

Dar urme de viață omenească pe actuala vatră a localității sunt mai vechi. Periegheze și sondaje arheologice efectuate accidental au scos la iveală urme neolitice în punctul Ogei (pe malul stâng al văii Prigorului, la circa 1 km NV de sat), dar și o inscripție romană; Pe dealul Scoc, în punctul Cozacica au fost descoperite urme din epoca bronzului, iar pe dealul Gradet (în partea de SE a satului actual), ceramica de tip Coțofeni; o monedă din secolul IV după Christos a fost găsită în hotar, dar nu se cunoaște locul exact, iar punctele Ruieni, Baraviște și Țarova prezintă urme de fortificații (1). Dacă cercetările arheologice ar fi reluate prin șantiere, rezultatele viețuirii umane în Antichitate ar fi mult mai importante și relevante.

Atât în Antichitate cât și în Evul Mediu localitatea Prigor era formată din mai multe cătune, așezate la distanțe mai mici sau mai mari unele de altele, pe dealuri sau pe văi, în păduri sau în lunci. Din aceste cătune populația a fost obligată să coboare prin ordin împărătesc după anul 1780 și să se așeze pe vatra actuală. Numele acestor cătune au fost: Săliște, Salin, Scoc, Ilot, Ruieni, Ramița (2).

Prima atestare documentară a satului datează din anul 1550, atunci când localitatea este amintită într-un document al capitolului.

În anul 1603 sunt donate unor nobili din zona Caransebeșului 6 porții de iobagi din Prigor (4). In anul 1611 Ioan Korniș, paharnic princiar, primește satele Rusca și Prigor, dar și părți din Teregova, pentru serviciile sale credincioase (5). În „Conscripția districtelor bănățene”, întocmită de Luigi Ferdinando Marsigli între anii 1690 și 1700, Prigorul este atestat în districtul Almăj (6).

Conscripțiile habsburgice din veacul al XVIII-lea amintesc continuu Prigorul fie în districtul Almăj, iar mai apoi în cel al Orșovei. Astfel la 1717 satul are 50 de case. Pe harta Mercy dintre anii 1723 și 1725 este numit Briger.

Demografie

Componența etnică a comunei Prigor

Români (87,1%)

Alte etnii (12,9%)

Componența confesională a comunei Prigor

Ortodocși (83,49%)

Baptiști (3,32%)

Alte religii (0,43%)

Necunoscută (12,75%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Prigor se ridică la 2.078 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.577 de locuitori.^[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,1%).^[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,49%), cu o minoritate de baptiști (3,32%), iar pentru 12,75% nu se cunoaște apartenența confesională.^[4]

Politică și administrație

Comuna Prigor este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Simona Miclău[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	5
	Partidul Național Liberal	3
	Forța Dreptei	1
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Partidul Puterii Umaniste	1

Comuna Prigor este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Simona Miclău[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

Personalități născute aici

Anton Golopenția (1909 - 1951), sociolog și geopolitician.
Preot Iosif Coriolan Buracu(1888-1964) , personalitate marcanta a vremii sale , ctitor de asezaminte culturale , sociale si scolare.
Iosif Rotariu n.1962 , jucator in echipa nationala de fotbal a Romaniei.

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	2
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	2
	Partidul Național Liberal	2
	Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat	1
	Partidul M10	1
	Uniunea Națională pentru Progresul României	1
	Partidul Mișcarea Populară	1
	Partidul Uniunea Creștin Democrată din România	1

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.

Legături externe

Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.

[e72a5c6330f3b53c0c431b9c8776d722-1] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[insse_2011_nat-2] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-3] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[5] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[6] „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]