Râul Caraș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Acest articol se referă la o apă curgătoare. Pentru un județ, vedeți Județul Caraș (interbelic). Pentru alte sensuri, vedeți Caraș-Severin (dezambiguizare).
Râul Caraș
Date geografice
Zonă de izvorâreMunții Aninei
EmisarDunărea
Date hidrologice
Bazin de recepție1118 km²
Lungimea cursului de apă110 km
Debit mediu6,35 m³/s
Date generale
Țări traversateRomânia; Județul Caraș-Severin
Serbia: Voivodina
Afluenți de stângaBuhui,
Raicovacea,
Șereniac,
Gârliște,
Goruia,
Jitin,
Lișava,
Bucovăț,
Ciclova,
Vicinic,
Ilidia
Afluenți de dreaptaIzvoru Mare,
Jervanu Mare,
Comarnic,
Gelug,
Dognecea,
Barcheș,
Cernovăț,
Borugu
Principalele localități traversateCarașova,
Giurgiova,
Ticvaniu Mare,
Grădinari,
Vărădia,
Mercina,
Vrani,Coștei

Carașul (sârbă: Karaš sau Караш) este un râu de 110 km lungime din regiunea Banat în România și Serbia, afluent al Dunării. În perioada romană, râul se numea Apo.

România[modificare | modificare sursă]

Râul Caraș izvorăște în Munții Aninei, la nord-est de orașul Anina, în apropiere de izvoarele râurilor Bârzava și Nera. Curge în România pe o lungime de 85 km (V. Sencu/I. Bacanaru - Judetele Patriei/Judetul Caras-Severin, Editura Academiei R.S.R.), inițial către nord, apoi, în orașul Carașova se întoarce către sud-vest, și primește mulți afluenți scurți (cel mai important Lisava) și trece pe lângă multe sate (Giurgiova, Ticvaniu Mare, Grădinari, Vărădia, Mercina, Vrani) înainte de a intra în provincia sârbă Voivodina. Pe o porțiune de 4,1 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

Serbia[modificare | modificare sursă]

Imediat după trecerea graniței, râul Caraș primește cei doi afluenți principali, Borugu din partea dreaptă și Ilidija (română: Ilidia) din stânga. Trece apoi pe lângă satele Kuštilj, Vojvodinci, Dobričevo, Straža și Jasenovo și ajunge în partea estică a Deliblatska peščara și a dealului Dumača, cea mai estică parte a Dealurilor Zagajica. Din acest punct Carașul este canalizat și încorport în ultima parte a Canalului Dunăre-Tisa-Dunăre. Trece pe lângă satele Dupljaja, Grebenac, Kajtasovo și Banatska Palanka, sfârșindu-și cursul de 60 km prin Serbia vărsându-se în Dunăre în apopiere de satul Stara Palanka.

Carașul drenează o zonă de 1 400 km², și, deși a fost canalizat, nu este navigabil.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mala Prosvetina Enciklopedija, a treia ediție(1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
  • Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6
  • Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
  • Trasee turistice - județul Caraș [1]

Hărți[modificare | modificare sursă]

  • Harta Județului Caraș-Severin [2]
  • Harta munții Aninei [3]
  • Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului [4]
  • Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului [5]