Comuna Crețești, Vaslui

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Crețești
—  Comună  —
Crețești se află în România
Crețești
Crețești (România)
Localizarea în România
Coordonate: Coordonate: 46°37′54″N 27°57′53″E / 46.63167°N 27.96472°E / 46.63167; 27.9647246°37′54″N 27°57′53″E / 46.63167°N 27.96472°E / 46.63167; 27.96472

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Vaslui.svg Vaslui

SIRUTA 163208
Atestare [2] 22 august 1466[1]

Reședință Crețești
Componență

Guvernare
 - Primar Viorel Savin[*][6] (IND, )

Suprafață
 - Total 54,55 km²
Altitudine 246 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 1790 locuitori
 - Densitate 36 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 1.946 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 737155[5]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Crețești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Budești, Crețești (reședința), Crețeștii de Sus și Satu Nou. Comuna este traversată de drumul european E581 (Crasna - Huși - Albița) și calea ferată care face legătura între Crasna și Huși. Prima atestare documentară a comunei este datată din 22 august 1466. În anul 2011, populația comunei era de 2054 de locuitori.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Creţeşti, Vaslui.png

Crețești este așezată între Podișul Moldovei și Dealurile Fălciului, aflându-se în mare parte în limitele bazinului hidrografic al râului Lohan. Se învecinează la nord cu comuna Tătărăni, în nord-est se învecinează cu orașul Huși, la est cu comuna Pădureni iar la sud cu comunele Hoceni și Dimitrie Cantemir. Altitudinea medie a comunei este de 246m, cele mai înalte forme de relief constituindu-le platourile structurale (dealurile Rușilor (362m), Dobrina (361m), Cimitirului (300m)), iar cele mai joase sunt culmile interfluviale paralele cu râurile Lohan și râul Elan.[7] Temperatura medie anuală a comunei este de 10,7 °C, cu variații de 1,5-2,5 °C. Temperatura maximă înregistrată pe teritoriul comunei a fost de 40,2 °C la data de 31 august 1938, iar cea minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939.[8]

Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul.

În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Crețești

     Români (95,64%)

     Necunoscută (3,91%)

     Altă etnie (0,44%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Crețești

     Ortodocși (95,25%)

     Necunoscută (3,91%)

     Altă religie (0,83%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești se ridică la 1.790 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.946 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 3,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,25%). Pentru 3,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Crețești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Viorel Savin[*], politician independent, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Uniunea Națională pentru Progresul României 5          
Partidul Social Democrat 4          
Partidul Național Liberal 1          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1          

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Prima statistică cu privire la populația comunei a fost întocmită în anul 1832, după intrarea în vigoare a Regulamentului Organic în Moldova. Astfel, în Crețești locuiau 1292 de locuitori, printre care 8 familii de evrei (majoritatea comercianți, stabiliți în comună ca urmare a creșterii taxelor în Episcopia Hușilor)[11]. La recensământul din anul 1893, din comună făceau parte doar două sate, Crețești și Crețeștii de Sus. Budești aparținea de comuna Curteni iar Satu Nou a fost înregistrat oficial ca sat abia în 1904, prin Legea pentru organizarea comunelor rurale. Situația populației se prezenta astfel[11]:

Indicator Crețeștii de Sus Crețești Total comună
Nr. familiilor 150 194 344
Nr. persoane 599 778 1377
Nr. contribuabililor 170 200 370

Recensământul din anul 1930 evidențiază o creștere în ceea ce privește sporul natural, față de situația de la începutul secolului:

Localitatea Nr. persoane Români Evrei Romi Alții
Budești 459 456 3 0 0
Crețești 817 779 0 38 0
Crețești de Sus 1080 1080 0 0 0
Lohanul 284 283 0 0 1
Total 2640 2598 3 38 1

În ciuda pierderilor de vieți din timpul celui de-al doilea război mondial, a foametei și a epidemiilor, populația a crescut în anii 1950, ajungând la nivelul maxim din toată istoria comunei. La recensământul din 21 februarie 1956, situația se prezenta astfel[11]:

Localitatea Nr. persoane Bărbați Femei
Budești 519 256 263
Crețești 879 386 493
Crețești de Sus 1202 569 633
Satu Nou 277 130 147
Total 2877 1341 1536

Chiar dacă în anul 1967 au intrat în vigoare măsurile legislative privind creșterea natalității, populația a început să scadă mai ales din cauza migrației către centrele urbane:[12]

Localiatea Recensământ 1966 Recensământ 1977 Recensământ 2002
Budești 420 279 257
Crețești 822 639 580
Crețești de Sus 1114 949 745
Satu Nou 364 407 364

Istorie[modificare | modificare sursă]

Cele mai vechi urme de civilizație de pe teritoriul comunei datează din paleolitic. În nord-estul comunei a fost descoperit un sit arheologic din paleoliticul superior, cu elemente de peste 20000 de ani[13]. În partea de vest a satului Crețeștii de Sus și în nord-estul comunei s-au descoperit urme din perioada neoliticului, aparținând culturii Cucuteni (cca. 5500 î.e.n.). Prima atestare documentară a comunei datează din data de 22 august 1466, când Ștefan cel Mare îi vinde lui Crețu, pâmantul de la gura Elanului[1][14]. Un alt document care menționează comuna datează din 28 martie 1528 prin care Petru Rareș întărea dreptul nepoților Creței asupra moșiilor Drugii, Murgenii, Bârsăneții și satului Crețești[14].

În anul 1592, Ieremia Movilă oferă mai multe sate, printre care și Crețești, episcopiei Hușilor. Acest lucru a avut un rol pozitiv asupra populației, episcopii intervenind pentru a opri abuzurile făcute împotriva localnicilor. În acest sens, la data de 12 aprilie 1619, Gaspar Graziani le cere dregătorilor să nu intervină în teritoriile care aparțin episcopiei[14].

În contextul izbugnirii războiului ruso-turc din 1877-1878, s-a creat Regimentul 12 dorobanți care cuprindea 4 companii, printre care și Compania a 8-a Crasna, cu reședința la Budești. Ca urmare a acordului semnat cu Rusia la 6 aprilie 1877, Regimentul 12 (parte a Diviziei a II-a a Corpului II de armată) s-a deplasat la București și apoi a trecut Dunărea unde participă la luptele din jurul Plevnei. După închierea războiului, prim-ministrul I.C. Brătianu a anunțat prefectura Fălciu (din care făcea parte comuna) că sunt obligați să asiste întoarcerea trupelor rusești. Acest ordin a avut un efect negativ asupra comunei Crețești, având în vedere că traseul principal al trupelor era Crasna - Crețești - Huși - Albița, locuitorii find nevoiți să suporte costurile de transport, de hrană și alte materiale fără nici o desbăgubire[15].

În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații proveniți din Crețești au făcut parte din Divizia 15 infanterie, din care mai făceau parte Regimentele 10 vânători și 25 artilerie Chișinău, 25 infanterie Vaslui și 12 infanterie Bârlad. Divizia a participat la eliberarea Basarabiei și apoi la luptele pentru ocuparea Odessei. Unul dintre cei care s-au remarcat în aceste lupte a fost și Dumitru Budăi din comuna Crețești, decorat și felicitat personal de mareșalul Ion Antonescu[16].

Școala[modificare | modificare sursă]

Școala din Crețești a fost înființată în 1860 și era printre primele școli din județul Fălciu (dupa cele din Scoposeni, Bunești și Stănilești înființate în 1859)[17]. După numirea lui Spiru Haret ca ministru al învățământului, și după Legea Haret din 1898, ia ființă Școala din Budești în 1905, cea din Crețești de Sus în 1907 și cea din Satu Nou în 1919. La data de 31 martie 1936, situația învățământului înse prezenta astfel[17]:

Indicator Crețești de Sus Crețești Satu Nou Budești Total
Școli 1 2 1 1 5
Săli de clasă 3 3 1 1 8
Învățători 4 3 2 2 11
Elevi 226 122 58 98 504
Cursuri elementare 159 98 42 78 377
Cursuri supraelementare 67 24 16 20 127

În prezent în comună funcționează 7 unități scolare dintre care 3 grădinițe, 3 școli primare și una gimnazială. Școlile nu dispun nici de cabinet medical, nici de asistență psihopegagogică. Populația școlară este în scădere, tendință anticipată și pentru perioada următoare, elevii preferând să urmeze cursurile școlilor din Huși sau Vaslui.[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Vasile Folescu, Crețești, istorie și actualitate, pag. 426
  2. ^ Gură de aer pentru Vaslui Vremea Nouă, 4 octombrie 2010
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Coduri Poștale
  6. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  7. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Geo
  8. ^ Vasile Folescu, Crețești, istorie și actualitate, pag. 13
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  10. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  11. ^ a b c Vasile Folescu, Crețești, istorie și actualitate, pag. 83
  12. ^ a b Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Crețești 2008 - 2013 Primăria Crețești.
  13. ^ Vasile Folescu, Crețești, istorie și actualitate pag. 43
  14. ^ a b c Vasile Folescu, Crețești, istorie și actualitate, pag. 49
  15. ^ Vasile Folescu, Crețești, istorie și actualitate, pag. 128
  16. ^ Vasile Folescu, Crețești, istorie și actualitate, pag. 133
  17. ^ a b Vasile Folescu, Crețești, istorie și actualitate, pag. 170