Cezar Ivănescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cezar Ivănescu
Date personale
Născut 6 august 1941
Bârlad, județul Vaslui
Decedat (66 de ani)
București
Naționalitate Flag of Romania.svg română
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupație poet, dramaturg, traducător
Limbi limba română[1]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Specie literară poezie
Note
Premii Ordinul național Steaua României  Modificați la Wikidata
Prezență online
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Cezar Ivănescu (n. 6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui — d. 24 aprilie 2008, București) a fost un poet, dramaturg, scriitor și director de editură român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A provenit dintr-o familie de intelectuali moldavi: nepot al lingvistului Gheorghe Ivănescu, rudă cu Octav Onicescu.

A absolvit Facultatea de Filologie din Iași. Redactor la revista „Luceafărul”, îndrumă în anii '80 cenaclul Numele poetului, frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Crețan, Mircea Șoncuteanu, Florentina Vișan, Delia Dună, Tiberiu Dăioni,Ioana Bălan, Valeriu Mircea Popa, Dan Oprina, Mihaela Muraru-Mandrea, Mircea Drăgănescu, Petruț Pârvescu, Marian Constandache.

Cezar Ivănescu își face debutul poetic în revista Flacăra Iașului in iunie 1959. Debut în teatru (1969), cu piesa Mică dramă, care se joacă la Teatrul „Al. Davila“ din Pitești, fiind montată „într-un spectacol coupé“ cu Vin soldații de George Astaloș, în regia lui Radu Boroianu. În anul 1968 îi apare volumul de debut Rod, eveniment editorial de excepție despre care criticul Nicolae Manolescu scria: „Când în proză se va debuta cu cărți de valoarea Rodului lui Cezar Ivănescu, vom putea vorbi nu de o evoluție, ci de o adevărată revoluție“.[2] Volumul este încununat cu Marele Premiu al Festivalului național de poezie „Mihai Eminescu“, Iași, 1968, ediția întîi.

Din 1968 este profesor de limba și literatura română în Ardeal și Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor și la revista Argeș din Pitești. În 1971 începe spectacolele de muzică și poezie, cu propria-i orchestră, numită „Baaad“, preludiu la capodopera sa poetică de mai tîrziu intitulată La Baaad. Despre Rod III, Marin Preda afirma: „ Am citit volumul lui Cezar Ivănescu în redacția editurii Cartea Românească. Din zecile de volume de poezie care ne vin, deodată am auzit o voce obsedată de un singur sentiment cîntat cu o mare adîncime și forță de expresie... Cititorul poate fi șocat de unicitatea sentimentului, dar în cele din urmă cîștigat și emoționat. O adevărată voce de mare poet“.

Insolitul personalității sale este izbitor prin aceste manifestări.[judecată de valoare] Cezar Ivănescu reînvia printr-o formulă modernă, sincretismul baladesc medieval al poeziei și muzicii.[judecată de valoare] A creat muzică și a cîntat propriile versuri, dar și poeme de Pindar, Rutebeuf, François Villon, Lorenzo de Medici, Charles Baudelaire, Edgar Allan Poe, Henri de Regnier, Mihai Eminescu și George Bacovia. I se tipărește la Editura Minerva antologia de poezie românească sub titlul ''Cîntecul amintirii'' (1978), cuprinzînd poeți de la Dosoftei la Dumitru M. Ion. Prefațează romanul lui Louis F. Céline, Călătorie la capătul nopții, în traducerea soției sale Maria Ivănescu, tălmăcire căreia i s-a decernat Premiul pentru traducere al Asociației Scriitorilor din București. Traduce din franceză, împreună cu Maria Ivănescu, lucrarea lui Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-han. De la Păltiniș, Constantin Noica îi împărtășește gîndurile despre La Baaad și Muzeon, ca și despre traducerea din Mircea Eliade, scriindu-i la 8 martie 1980.

În anul centenarului morții lui Mihai Eminescu are gata pentru tipar un volum cu poeme închinate „Marelui său Maestru în absolut“ (1989), dar cartea este respinsă de diriguitorii editurii Cartea Românească. La 10 decembrie 1989, forțează, de aceea, organizarea unui spectacol de muzică și poezie sub genericul „Doina, închinare lui Eminescu“, la Casa de cultură „Mihai Eminescu“ din București. În noaptea de 21 spre 22 decembrie, la Radio „Vocea Americii“ i se recită premonitor Doina despre Fiara cea Apocalipsă și despre marginalizarea poporului român. Continuă seria de traduceri, împreună cu soția sa Maria Ivănescu, din Mircea Eliade, apare la Editura Științifică, volumul ''Eseuri'' (Mituri, vise și mistere și Mitul eternei reîntoarceri).

La 14 iunie 1990 este victima mineriadei.[3][4][5] În urma agresiunilor extrem de dure, fizice și psihice suferite își revine greu după o lungă boală [6].

Semnează împreună cu Maria Ivănescu traducerea din limba franceză, Blaise Pascal, ''Cugetări'', text integral, 1998, Editura Aion. Susține spectacolul de muzică și poezie Rosarium (1998). Susține spectacolul de muzică și poezie Doina, închinare lui Eminescu. Gavril Țărmure și „Societatea de Concerte“ îi produc primul CD și prima casetă cu fragmente din spectacolul Doina, închinare lui Eminescu. Cezar Ivanescu a facut greva foamei in anii '60, ca student în Iași, al Facultății de Filologie în semn de protest pentru ca a fost exmatriculat din facultate și exclus din Cenaclul Facultății de Filologie, pentru că a citit câteva poeme cumplite, anticomuniste și antisistem. A mai făcut greva foamei în 1983 în redacția revistei Luceafărul în semn de protest împotriva cenzurii comuniste care-i pregătea pentru a fi topită cartea de poeme Doina. A făcut din nou, 7 zile greva foamei în 1986, până când a fost spitalizat în stare critică la Spitalul de Urgență Floresca din București, în pragul morții, avînd o greutate de doar 45 kg, în semn de protest împotriva autorităților comuniste care i-au interzis "Cenaclul Numele Poetului". A făcut greva foamei și în 5 ianuarie 1990 în semn de protest pentru faptul că Mircea Dinescu, președintele Uniunii Scriitorilor, i-a desfăcut contractul de muncă.

O altă agresiune îndreptată împotriva poetului a avut loc pe 3 ianuarie 2006. Cezar Ivănescu a fost atacat cu violență chiar în fața casei sale, în plină zi, de trei indivizi bine făcuți și umplut de sânge, tăindu-i-se o mică borsetă pe care o purta la piept. A scăpat cu viață fugind în bulevardul Dacia și luând un taxi. Ulterior a venit și un echipaj al Poliției care a constatat urmările agresiunii. Cezar Ivănescu a depus apoi o reclamație la Poliție și și-a exprimat dorința ca acest caz să nu fie mediatizat, întrucât nu dorea ca imaginea sa – cu urmele fizice ale acestei grave agresiuni – să devină publică [7].

Comentarii[modificare | modificare sursă]

Criticul literar, eseistul și publicistul Mircea Mihăieș scria:[8]

Nu m-a surprins când, după 1990, oameni cunoscuți pentru murdăria lor morală au deschis baierele vulgarității indescriptibile a limbajului și ale comportamentului. Șocat am fost (însă numai pentru o clipă, pentru că - aflasem între timp - individul avusese niscaiva antecedente de ciomăgar, neieșind din casă fără a avea asupră-și o rangă!) doar când, în ianuarie 1990, am citit câteva texte ale poetului Cezar Ivănescu, în revista "Baricada". Scatologicul demențial, vulgaritatea inimaginabilă, pornografia deșănțată curgeau în valuri de sub pana unui poet ce (mi se păruse mie!) se exersase exclusiv într-o zonă a sentimentelor delicate și părea să trăiască în înaltele sfere spirituale.

Controverse[modificare | modificare sursă]

Pe 29 ianuarie 2008, Mircea Dinescu, aflat la Paris, folosind abuziv statutul de membru al Colegiului CNSAS a declarat presei inițial pe surse și ulterior, după suspendarea activității CNSAS, sub nume propriu, că Cezar Ivănescu a fost securist. Niciun alt membru al CNSAS nu a confirmat spusele lui Mircea Dinescu.[9],[10],[11]. În replică, Cezar Ivănescu a adresat mai multe scrisori deschise președintelui Uniunii Scriitorilor din România, ambasador Nicolae Manolescu și președintelui României, Traian Băsescu. La 4 februarie 2008 declară greva foamei[12] De asemenea, de-a lungul timpului, Cezar Ivănescu l-a acuzat în repetate rânduri pe Mircea Dinescu de participare vinovată la moartea romancierului Marin Preda, în articole, emisiuni televizate și în special în cartea Pentru Marin Preda, Ed. Timpul, 1996.[13].

Volume de autor[modificare | modificare sursă]

  • Rod, Editura pentru Literatura, București, 1968
  • Mica drama, debut in teatru, Pitești, 1969
  • Rod III, Ed. Cartea Românească, București, 1975
  • Rod IV, Ed. Cartea Românească, București, 1977 (cupr. ciclurile: Erudita pietate, 1960-1975; Baladele de odinioară; Terra paterna)
  • La Baaad, Ed. Cartea Românească, București, 1979 (cupr. ciclurile: Bătrâna Zoe; La Baad; Sala de gimnastică; La Baad; Bocet; Numitul G.B.)
  • Muzeon, Ed. Eminescu, București, 1979
  • Fragmente din Muzeon, Ed. Cartea Românească, București, 1982
  • Doina, Ed. Cartea Românească, București, 1983
  • Doina, Ed. Cartea Românească, (volum diferit de cel din 1983), București, 1987
  • Rod, Ed. Albatros, București, 1985 (Col. „Cele mai frumoase poezii”)
  • Alte fragmente din Muzeon, Ed. Cartea Românească, 1992 (vol. se deschide cu o scrisoare de la Constantin Noica din 8 mart. 1980)
  • Sutrele muțeniei, prefața semnată de Petru Creția, Pentru Cezar Ivănescu, Ed. Princeps, Iași, 1994
  • Pentru Marin Preda, Editura Timpul, Iași, 1996
  • Jeu d'Amour, Ed. Helicon, Timișoara, 1995
  • Rod/Seed Time and Harvest, Ed. Cogito, editie bilingva româna-engleză, 1996
  • Rosarium, Ed. Helicon, Timișoara, 1996
  • La Baaad, Ed. Eminescu, București, 1996
  • Pentru Marin Preda, Ed. Timpul, Iași, 1996
  • Timpul asasinilor, documente si mărturii despre viața, moartea și transfigurarea lui Nicolae Labiș, volum semnat împreună cu Stela Covaci, București, 1997
  • Poeme, Ed. Crater, București, 1999
  • Efebul de la Marathon, cu un studiu introductiv semnat de Theodor Codreanu, Poezia lui Cezar Ivănescu, Ed. Minerva, București, 2000 (col. Biblioteca pentru toți)
  • Doina (Tatăl meu Rusia), Ed. Junimea, Iași, 2000
  • Opera poetică, 2. vol., Ed. Cartier, Chișinău, 2000
  • La Baaad/In Baaad, editie bilingva româna-engleză, Ed. Junimea, iași, 2006
  • Poeme și Proză, ediție coordonată de Mircea Coloșenco, proiect inițiat de Fundația Culturală „Dr. C. Teodorescu” Bârlad, 6 august Bârlad, 2008
  • Erudita pietate,(486 p), Ed. Junimea, Iași, 2011
  • Dialoguri televizate (Despre cărți și nu numai…), Cezar Ivănescu și Lucian Vasiliu, coord. ed.: Alfredina Iacobitz, Ed. Junimea, Iași, 2013

Antologii (selectiv)[modificare | modificare sursă]

  • Cântecul amintirii, Ed. Minerva, București, 1978
  • Lojë Dashurie (Jeu d'Amour), antologie de poeme in limba albaneză, traducere din limba română în limba albaneză de Luan Topciu, Botime Ora, Tirana, Albania, 2007
  • Testament - Anthology of Modern Romanian Verse - Bilingual Edition English/Romanian (Testament - Anthologie de Poezie Română Modernă - Ediție Bilingvă Engleză/Română) - Daniel Ioniță (editor), Eva Foster și Daniel Reynaud, Editura Minerva 2012

Traduceri[modificare | modificare sursă]

din limba franceză

  • Louis-Ferdinand Céline, Călătorie la capătul nopții, Ed. Cartea Românească, București, 1978 (traducere Maria Ivănescu, prefață Cezar Ivănescu)
  • Jean Andouze, ș.a., Conversație despre invizibil, Ed. Cartea Românească, București, 1978 (traducere Maria Ivănescu, prefață Cezar Ivănescu)
  • Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-han, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980 (împreună cu Maria Ivănescu)
  • Mircea Eliade, Eseuri. Mitul eternei reîntoarceri. Mituri, vise și mistere, Ed. Științifică, București, 1991 (împreună cu Maria Ivănescu), cu un cuvânt-înainte de Cezar Ivănescu: Jeu d'Amour.
  • Robert Muchembled, Magia și vrăjitoria în Europa din Evul mediu până astăzi, Ed. Humanitas, București, 1997(împreună cu Maria Ivănescu)
  • Blaise Pascal, Cugetări, text integral, Ed. Omniscop, Craiova, 1998 (împreună cu Maria Ivănescu)
  • Henri Troyat, Teribilele țarine, Lider, București, 1999 (împreună cu Maria Ivănescu)
  • Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, Ed. Humanitas, București, 2008 (împreună cu Maria Ivănescu)

în limba franceză

  • Marin Preda, L'Intrus, Ed. Minerva, București, 1982(traducere Maria Ivănescu, prefață Cezar Ivănescu: Marin Preda – Poésie et vérité)

Ediții (selectiv)[modificare | modificare sursă]

  • Ronald Gasparic, Plîns la zîmbetul meu. Poeme, 1980–1991, prefață și ed. în colaborare cu Vasile Andru
  • Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire, editată în colaborare cu Ioan Constantinescu, Editura Institutul European, Iași, 1994 (Memorial de Cezar Ivănescu și Eseu de Ioan Constantinescu)
  • Rodica Brad Păuna, Roți de iarbă, Editura Macarie, Colecția „Prima Carte“, Târgoviște, 1997

Istorii literare. Dicționare. Enciclopedii (selectiv)[modificare | modificare sursă]

  • Marian Popa, Dicționar de literatură contemporană, ediția a II-a, Ed. Albatros, București, 1977, p. 283
  • Eugen Simion, Dicționar de literatură română. Scriitori, reviste, curente. Coordonator Dim. Păcurariu, Ed. Univers, București, 1979, p. 208
  • Dan C. Mihăilescu, Dicționarul scriitorilor români. D–L. Coordonare și revizie științifică: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu. Ed. „Fundației Culturale Române“, 1998, pp. 676–677;
  • Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Ed. Pontica, Constanța, 2000, pp. 248–253;
  • Academia Română, Dicționarul general al literaturii române, lit. E–K, Laurențiu Hanganu. Coordonator general: Eugen Simion, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 713–715
  • Alex Ștefanescu, Istoria literaturii române contemporane, Ed. Mașina de scris, București, 2005, pp. 861–868
  • Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006, pp. 808–809
  • Ion Pop, Dicționar analitic de opere literare românești, Ed. Casa Cărții de știință, Cluj-Napoca, 2007, p. Ia, pp. 489–490, p. IIa, pp. 881–882
  • Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Ed. Paralela 45, Pitești, 2008, pp. 1069–1073
  • N. Busuioc, Fl. Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani, Ed. Vasiliana’ 98, Iași, 2009, pp. 388–391
  • Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mîine, Ed. Semne, 2009, pp. 477–479

Referințe bibliografice (selectiv)[modificare | modificare sursă]

  • Al. Dobrescu, în Convorbiri literare, 1979, nr. 12;
  • C. Tuchilă, în Ramuri, 1979, 15 oct., nr. 10;
  • Dana Dumitriu, Melancolia, România literară, 1975, nr. 36;
  • D. Laurențiu, Eseuri, 1976, 125-132;
  • N. Manolescu, în Contemporanul, nr. 33, 1968 (v. și Literatura română postbelică. I. Poezia, 2000);
  • M. Iorgulescu, în România literară, 17 ian. 1980, nr. 3;
  • M. Iorgulescu, Al doilea rond, 1976;
  • V. Felea, Aspecte, I, 178-184;
  • L. Aletin, Ideografii lirice contemporane, 1997, 106-109;
  • D. Dimitriu, Ares și eros, 1978;
  • G. Dorcescu, Embleme ale realității, 1978, 176-181;
  • Al. Ruja, Valori lirice actuale, 104-107;
  • Gh. Grigurcu, Poeți, 303-310;
  • G. Alboiu, Un poet printre critici, 1979, 153-155;
  • M. Nitescu, Poeți contemporani, 1978;
  • Z. Sângiorzan, Conversații, 1980;
  • H. Cândroveanu, Poeți și poezie, 102-106;
  • O. Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 122-125;
  • M. Iorgulescu, Critică și angoase, 66-69, 1981;
  • Cornel Moraru, Semnele realului, 113-121;
  • Sultana Craia, Fragmente din Muzeon, Luceafărul, 1982, 18;
  • V. Marian, în Luceafărul, 1982, 10;
  • N. Stănescu, Jurnal II, 57-63;
  • C. Tuchilă, Cetățile poeziei, 281-310;
  • H. Cândroveanu, Printre poeți, 108-114;
  • Al. Dobrescu, Foiletoane III, 23-29;
  • Greta Tartler, Melopoetica, 67-70;
  • Gh. Grigurcu, Existența, 276-280;
  • Al. Cistelecan, Poezie și livresc, 91-99;
  • Băilișteanu, Aorist, 99-103;
  • N. Manolescu, Cimitirul vesel, România literară, 1993;
  • N. Moțoc, în Tomis, 1982, 4;
  • Claudiu Constantinescu, Tantrisme, România literară, 1993;
  • Laurențiu Ulici, Literatura română contemporană, I, 89-92;
  • V. Stanciu, în Cronica, nr. 8, 1993;
  • Crețan, Gabriela. Preamărturisitorul sau calea către „lina iluminare“, Adevărul literar și artistic, 5, nr. 341, 1996, 9;
  • Dumitru Augustin Doman, Poetul, în Calende, 1996;
  • Radu Mareș, Dreptul la disperare, Tribuna, 1997, 13-14;
  • A.D. Rachieru, în Convorbiri literare, 1996, 6;
  • Alex Ștefănescu, în România literară, 1996, 41;
  • Gh. Grigurcu, Ibidem, 1997, 19;
  • C.T. Popescu, în Adevărul literar și artistic, 1997, 363;
  • I. Negoițescu, Scriitori contemporani, 1994;
  • Romulus Bucur, Poeți optzeciști, 116-117;
  • M.D. Gheorghiu, în Cronica, nr. 4, 25 ian. 1980; idem, Reflexe condiționate, 1983;
  • Gh. Grigurcu, în Viața românească, nr. 1, 1980; idem, Existența poeziei, 1986; idem în România literară, nr. 19, 14-20 mai 1997;
  • V. Felea, în Tribuna, nr. 14, 3 apr. 1980; idem, Aspecte ale poeziei de azi, III, 1984;
  • V. Popovici, în Orizont, nr. 19, 8 mai 1980;
  • N. Manolescu, în România literară, nr. 51, 22 dec. 1983; idem, în România literară, nr. 16, 29 apr.-4 mai 1993;
  • D. Micu, Limbaje moderne în poezia românească de azi, 1986;
  • M. Mincu, Eseu despre textul poetic, II, 1986;
  • I. Negoițescu, Scriitori contemporani, 1994;
  • L. Ulici, Literatura română contemporană. I. Promoția 70, 1995.

Monografii despre Cezar Ivănescu (selectiv)[modificare | modificare sursă]

  • Theodor Codreanu, Eseu despre Cezar Ivănescu, Ed. Macarie, Târgoviște, 1998
  • Petru Ursache, Înamorați întru moarte, ErosPoesis la Cezar Ivănescu, Editura Timpul, Iași, 2004
  • Petru Ursache, Eros & Thanatos la Cezar Ivanescu, Editura Contemporanul, București, 2010
  • Theodor Codreanu, Cezar Ivanescu - Transmodernul, Editura Princeps Edit, Iași, 2012

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Cezar Ivănescu", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb121113404, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ Luceafărul (nr. 51/1968)
  3. ^ art. semnat de G. Arion, revista 22, Cezar Ivănescu, agresat de mineri, aflat în stare gravă la Spitalul de Urgență Floreasca declara: „Crima e aplaudată pe străzile Bucureștiului“
  4. ^ Cezar Ivănescu, Pentru Marin Preda, Editura Timpul, Iași, p. 21
  5. ^ Cezar Ivănescu, Plângere la Poliție nr. 905631, Scrisoare depusă la Guvernul României, Secretariatul principal, nr. de înregistrare 1788 din 12.07.1990, Număr de înregistrare de la Procuratura Generală, 50065, Plîngere depusă în numele Societății Scriitorilor Români
  6. ^ Cezar Ivănescu, ''Pentru Marin Preda'', Editura Timpul, Iași, p. 21
  7. ^ Cezar Ivănescu, Reclamația nr. 958013, din data de 4.01.2006
  8. ^ Mircea Mihăieș: Dreptul la sinonimie în România Literară Nr. 7, 2000
  9. ^ Poetul Cezar Ivanescu a primit decizie de politie politica, 29 Ian 2008, Mirela Corlatan, cotidianul.ro
  10. ^ Cazul Ivănescu: O nebuloasă pentru CNSAS, Carmen Vintilă, Virginia Antoniu, 12 februarie 2008
  11. ^ Cezar Ivănescu „Vor încerca să mă lichideze fizic“ 15 februarie 2008
  12. ^ Scrisoarea lui Cezar Ivănescu către președintele Traian Băsescu "Domnule Președinte Subsemnatul Cezar Ivănescu, membru al Consiliului USR, vă rog să dispuneți ca Biroul de presă al USR să transmită tuturor agențiilor de presă și publicațiilor românești notificarea care urmează. Fără nici un temei legal, Mircea Dinescu (soldat fruntaș după propria-i declarație în presă), membru în Colegiul CNSAS, membru al USR, m-a denigrat în continuare, vineri 1.02.2008, la postul de televiziune Realitatea în emisiunea Tănase și Dinescu afirmând textual că, în 1961 aș fi semnat un angajament de colaborare cu Securitatea. După mineriada din 14 iunie 1990, când am fost bătut cu bestialitate de așa-ziși mineri în centrul capitalei și după campania de presă murdară și denigratoare din 2005 când am candidat la funcția de președinte al USR, este a treia oară când se încearcă asasinarea mea. De aceea am hotarât ca începând de luni, 4.02.2008, ora 1200, să declar greva foamei la sediul USR, Calea Victoriei, nr. 115, în Sala cu oglinzi, grevă pe care nu o voi înceta până când nu voi obține următoarele: 1. o declarație fără echivoc din partea domniei-voastre din care să reiasă că nu sunteți implicat în această murdară „făcătură“ (deoarece se colportează indicii privind conivența d-voastră cu Mircea Dinescu: faptul ca i-ați dat votul decisiv, anul acesta, la Botoșani, pentru a obține Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu“ defavorizându-l astfel pe marele poet Cristian Simionescu; faptul că Mircea Dinescu se afla la Paris, ca și d-voastră, la începutul campaniei de denigrare, afirmând că nici nu mi-a văzut dosarul, nici nu a votat, pentru ca, brusc, în emisiunea Tănase și Dinescu să afirme că am semnat etc.; indiciile sunt numeroase dar nu doresc la rându-mi să mă las intoxicat de știri fără temei și de aceea v-am cerut această declarație pentru a nu vă implica nici pe d-voastră, nici USR în această afacere). 2. excluderea din Colegiul CNSAS a lui Mircea Dinescu pentru ilegalitatea flagrantă comisă față de persoana mea. 3. dosarul meu personal de la CNSAS să-mi fie adus la USR, audierea mea să fie publică și la ea să aibă acces presa și orice alte persoane ar fi interesate și bineînțeles verdictul să fie comunicat în aceleași circumstanțe. 4. membrii Colegiului CNSAS să vină însoțiți de propriile dosare personale de la CNSAS, de CV-uri și de livretul militar, căci existând precedentul periculos cu Mircea Dinescu [soldat fruntaș la Securitate], este firesc să am suspiciuni și în privința celorlalți membri ai Colegiului CNSAS. 5. O sancțiune, care veți crede de cuviință, din partea USR pentru Mircea Dinescu și demararea unei anchete reale privind activitatea lui Mircea Dinescu în perioada în care a fost președinte al USR".
  13. ^ Cezar Ivanescu: Dinescu a fost complice la moartea lui Marin Preda, 8 Februarie 2008, ziare.com, accesat la 14 august 2011

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Video

  • 10 DECEMBRIE 1989. DOINA INCHINARE LUI EMINESCU. Spectacol sustinut de Cezar Ivănescu în sala Casei de Cultură Mihai Eminescu din București. Pe scena s-au aflat: Verona Maier, Florian Nanu, Ion Mețiu s.a., înregistrare document, Tatăl meu Rusia, poem cenzurat și interzis [1]
  • Petru Creția despre Cezar Ivănescu, Constantin Noica, Mihai Eminescu [2], [3], [4]
  • Cezar Ivanescu, fragmente din spectacolul Aș vrea să mor cântând Eminescu, Muzeul Literaturii Romane, Bucuresti, 15 iunie 2005. Despartire, versurile Mihai Eminescu, melodia Cezar Ivanescu, la pian Puiu Pascu, la contrabas Pedro Negrescu [5]
  • Cezar Ivănescu, Rosarium (Legenda aurea), înregistrare din recitalul Rosarium, susținut de Cezar Ivănescu, în anul 2000, în Catedrala din Bistrița. La contrabas Pedro Negrescu. [6]
  • Cezar Ivănescu, Cătălin Țârlea, 1997, Arhiva TVR, Cu cărțile pe față. Document incendiar despre moartea lui Nicolae Labiș, Marin Preda, literatura română, tentative de asasinat s.a. [7], [8], [9]
  • Sala Radio (fragment): spectacolul „Doina, închinare lui Eminescu, compus din opt poeme puse pe muzică și interpretate de Cezar Ivănescu acompaniat de Pedro Negrescu (violoncel), Mircea Tiberian (pian) și Daniel Marin (percuție). Cele opt poeme sunt „Doina lui Mihai Eminescu și șapte poeme „Doina semnate de Cezar Ivănescu și care au constituit volumul „Doina publicat în 1983 la Editura „Cartea Românească, volum tipărit și amenințat să fie dat la topit de autoritățile comuniste și, în final, difuzat și încununat cu Premiul „Mihai Eminescu al Academiei Române. [10]
  • Rosarium, spectacol susținut la Institutul Cultural Francez din București. Cezar Ivănescu în recital, la pian Dan Ștefănică. [11]
  • Cezar Ivănescu, inregistrare inedită de dinainte de moartea poetului adresată președintelui USR Nicolae Manolescu. [12]
  • Cezar Ivănescu, 15 februarie 2008: „Vor încerca să mă lichideze fizic“ [13]
  • Cezar Ivănescu, Mesaj de mulțumire, 15 februarie 2008 [14]

Audio