Biserica de lemn din Vălenii Șomcutei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Vălenii Șomcutei, oraș Șomcuta Mare, județul Maramureș, foto: iunie 2009.
Absida altarului
Biserica veche şi cea nouă cu acelaşi hram Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Iconostasul
Deisis
Ușile și icoanele împărătești
Biserica (est)

Biserica de lemn din Vălenii Șomcutei, oraș Șomcuta Mare, județul Maramureș datează din secolul XVII[1] . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-A-04793.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” este un alt monument considerat a fi tot „din vremea tătărimii”. Dimensiunile sale sunt modeste, turnul deosebit de scund, iar planul său inițial era identic cu cel al din bisericii din Săcălășeni. Pe la jumătatea secolului trecut, cu ocazia unor reparații, planul a fost modificat prin adăugarea unui pridvor pe latura apuseană și prin mutarea intrării. Ancadramentul vechii intrări, decorat cu motive sculptate, a rămas pe loc, în peretele sudic al pronaosului. Pereții au ca decor brâul în funie răsucită, iar consolele sunt tăiate în trepte. În peretele de răsărit al altarului există o mică aerisire, cu o decupare originală, amintind litera X[2].

Pictura murală din interior, datând după toate probabilitățile din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, vădește puternice influențe occidentale. Este executată pe o pânză fixată pe grinzile pereților și boltă, sistem foarte rar întâlnit în Chioar. În Lăpuș sistemul nu a fost deloc utilizat. Starea gravă a învelitorilor, reparate cu mare întârziere, a cauzat mari stricăciuni pânzei. În anumite zone, sub pânză se pot vedea urmele unei picturi mai vechi, executată în tehnica tradițională, direct pe lemn[2].

Datarea monumentului, ca și în cazul bisericii din Săcălășeni, e foarte problematică, o dată anterioară secolului XVII fiind greu de acceptat.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lăcașuri de cult din România
  2. ^ a b Monumente Istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, pag.156

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii regionale
  • Șainelic, Sabin (). „Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Chioarului”. Marmația. II: 279–317. 
  • Tarnavschi Schuster, Dana (). „Biserici de lemn din Țara Lăpușului”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1973 (2): 41–57. 
  • Cincheza-Buculei, Ecaterina (). „Câteva date noi despre meșterii bisericilor de lemn din Maramureș, secolul al XVIII-lea (Țara Lăpușului)”. Studii și Cercetări de Istoria Artei, seria Artă Plastică. 27: 23–40. 
  • Tarnavschi, Bogdana (). „Biserici de lemn din Țara Lăpușului și din Țara Chioarului”. Monumente Istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului: 131–158, Cluj. 
  • Man, Grigore (). Biserici de lemn din Maramureș. Baia Mare. rezumat. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]