Biserica de lemn din Hărnicești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului” din Hărnicești, comuna Desești, județul Maramureș, foto: noiembrie 2009.
Intrarea în Ierusalim
Înălțarea Domnului la cer
Portalul interior

Biserica de lemn din Hărnicești, comuna Desești, județul Maramureș datează din anul 1700[1] . Lăcașul are hramul „Nașterea Maicii Domnului” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-A-04584.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Satul Hărnicești, care face parte din comuna Desești, se află la 22 km sud de Sighet, pe valea Marei, pe drumul național care duce la Baia Mare.

Biserica de lemn, ridicată la 1770 pe ruinele unei vechi mănăstiri poartă hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”. Are o arhitectură care a suferit multe modificări în decursul timpului până la înfățișarea la care a ajuns în prezent.

Planul este rectangular, absida nedecroșată, ceea ce face ca partea de est să se termine teșit, în formă poligonală cu cinci laturi. Biserica este prevăzută cu o tindă pătrată pe peretele de sud unde este intrarea.

Acoperișul, cu două poale, în pantă repede, măsoară zece metri înălțime pe când turnul numai nouă metri, prea puțin pentru proporțiile bisericii ceea ce îi face pe specialiști să afirme că a fost sigur mai înalt odată.

În privința decoratiei exterioare este de observat brâul sculptat care înconjoară biserica de jur împrejur și consolele frumoase pe care se spijină cununa.

Din decorația interioară nu se distinge aproape nimic în afară de partea superioară a tâmplei. În schimb, biserica posedă câteva icoane foatre valoroase. Trei dintre ele: ,,Intrarea în Ierusalim”, ,,Înălțarea Domnului la cer” și ,,Buna Vestire” au fost prezentate în diferite țări cu ocazia unor expoziții internationale.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii despre bisericile din Maramureș
  • Bârlea, Ioan (). Însemnări din bisericile Maramureșului. București. 
  • Bud, Tit (). Date istorice despre protopopiatele, parochiile și mănăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911. Gherla. 
  • Popa, Radu (). Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea. București: Editura Academiei RSR. 
  • Porumb, Marius (). „Biserici de lemn din Țara Maramureșului”. Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj: 97–130. 
  • Baboș, Alexandru (). Three Centuries of Carpentering Churches, a Chronological Approach to the Sacred Wooden Architecture of Maramureș. Lund: Lunds universitet. ISBN 91-630-9278-6. 
  • Eggertsson, Ólafur și Baboș, Alexandru (). „Dendrochronological dating in Maramureș with special emphases on objects from the Maramureș museum in Sighetul Marmației”. Tradiții și Patrimoniu (2-3): 40–49. 
  • Baboș, Alexandru (). „Bârnele vechii biserici de lemn din Botiza, documente inedite de tehnică și artă constructivă în Maramureș la sfârșitul secolului XVI”. Arhitectura religioasă medievală din Transilvania. II: 230-248, ediție digitală. 
  • Baboș, Alexandru (). Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureș until the turn of the 18th century. Norrköping: Lunds universitet. ISBN 91-7740-069-0 ediție digitală. 
Studii despre pictura bisericii
  • Brătulescu, Victor (). „Biserici din Maramureș”. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Cluj. XXXIV (107-110): 150 p. 
  • Ștefănescu, I. D. (). Arta veche a Maramureșului. București: Editura Meridiane. 
  • Porumb, Marius (). Icoane din Maramureș. Cluj-Napoca: Editura Dacia. 
  • Pop-Bratu, Anca (). Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice. București: Editura Meridiane. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Note[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]


Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]