Biserica de lemn din Budești Susani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn din Budești Susani
Biserica de lemn din Budeşti Susani.jpg
Vedere de ansamblu, 2008
Informații generale
ConfesiuneBiserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
HramSfântul Nicolae
Localizare
ȚaraFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
LocalitateBudești
comună Budești
Adresa544[1]  Modificați la Wikidata
Coordonate47°43′25.30″N 23°56′49.50″E / 47.7236944°N 23.9470833°E
Materialelemn
Istoric
Data începerii1760
Biserica de lemn din Budești Susani se află în România
Biserica de lemn din Budești Susani
Monument istoric
Adresa544
Clasificare
Cod LMIMM-II-m-A-04531
Tâmpla, pictată de zugravul itinerant Alexandru Ponehalschi
,,Răscumpăratu-ne-i pre noi din blestemul legei cu scump sângele teu”
„Isus purtând crucea”
„Adam care sapă pământul și Eva care toarce”
RO MM Biserica de lemn din Budesti Susani (12).jpg

Biserica de lemn din Budești Susani, comuna Budești, județul Maramureș, datează din anul 1760[2]. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04531.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Iconostasul este mai vechi, fiind construit în 1628, după cum rezultă dintr-o inscripție în slavonă aflată pe ușile împărătești. În colțul de nord-est al naosului există însă o altă inscripție care spune: ,,Din mila lui Dumnezeu și din darul Sfântului Duh s-au milostivit Dumnezeu de s-au făcut și s-au îndemnat din îndemnul lui Popa Ionaș de s-au zugrăvit biserica de zugravul Alexandru Ponehalschi și s-au zidit această sfântă biserică spre lauda lui Dumnezeu și spre isprăvirea sufletelor creștinești. Anul 1760 noiembrie în 10 zile.’’

În privința arhitecturii se remarcă faptul că pronaosul a fost alungit în sec. XIX și de aceea forma bisericii apare puțin diferită de modelul ,,clasic” întrucât proporția dintre lungimea și înălțimea construcției este diferită. Acoperișul are poala dublă fiind unic atât pe navă cât și pe absidă.

Trecând la decorația interioară se constată că pictura murală de pe bolta naosului și bolta absidei este distrusă; tâmpla însă, a cărei decorație amintește pictura bisericilor din Catalonia din sec. XIII-XIV,[3] prezintă scene de o mare frumusețe: Isus pe cruce, Fecioara Maria, cei doisprezece apostoli. În naos, pe peretele nordic sunt scene din Vechiul Testament printre care se remarcă Adam care sapă pământul și Eva care toarce, scenă realizată extrem de expresiv.

Pe peretele de sud al naosului sunt prezentate scene din viața și patimile lui Isus, al cărui chip deosebit de frumos cu ochi mari, de o tristețe senină iese în evidență. De reținut ,,Cina cea de Taină” din această biserică în care personajele sunt grupate în jurul unei mese în formă de potcoavă – tradiție elenistă. Pictura originală poartă inscripții explicative în slavonă bisericească dar decorul restaurat are inscripții românești scrise în caractere chirilice.

Pe fondul alb, figurile sunt pictate în roșu, albastru, galben și verde, ca în miniaturi. Ele accentuează conținutul și încântă ochiul. Printre icoanele aflate în această biserică se remarcă una de formă rectangulară în centrul căreia este Isus Cristos care stoarce un strugure legat de un vrej, cu frunze și struguri crescut din trupul său împuns de lance. Mustul curge într-un potir ținut de un înger într-o mână în timp ce în cealaltă mână el ține un rotuluș desfășurat pe care scrie în românește cu litere chirilice: ,,Răscumpăratu-ne-i pre noi din blestemul legei cu scump sângele teu”.

Pictura ușilor împărătești poartă amprenta legăturilor cu arta moldovenească. Cele două canaturi ale ușilor îi înfățișează pe cei patru evangheliști, așezați la masa de lucru. Iconarul s-a inspirat probabil după un model luat din manuscrisele moldovenești din veacurile XV-XVI, deoarece pe banda despărțitoare a scenelor apare un vechi motiv bizantin, vrejul cu semipalmete. Fără a fi una dintre lucrările de mare valoare artistică ale picturii medievale maramureșene, ușile împărătești de la Budești (Susani) prezintă un interes deosebit prin faptul că au o inscripție din anul 1628.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Lăcașuri de cult din România
  3. ^ I. D. Ștefănescu, Arta veche a Maramureșului
  4. ^ Porumb 1975, pag. 14.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii despre bisericile din Maramureș
  • Bârlea, Ioan (). Însemnări din bisericile Maramureșului. București. 
  • Bud, Tit (). Date istorice despre protopopiatele, parochiile și mănăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911. Gherla. 
  • Popa, Radu (). Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea. București: Editura Academiei RSR. 
  • Porumb, Marius (). „Biserici de lemn din Țara Maramureșului”. Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj: 97–130. 
  • Baboș, Alexandru (). Three Centuries of Carpentering Churches, a Chronological Approach to the Sacred Wooden Architecture of Maramureș. Lund: Lunds universitet. ISBN 91-630-9278-6. 
  • Eggertsson, Ólafur și Baboș, Alexandru (). „Dendrochronological dating in Maramureș with special emphases on objects from the Maramureș museum in Sighetul Marmației”. Tradiții și Patrimoniu (2-3): 40–49. 
  • Baboș, Alexandru (). „Bârnele vechii biserici de lemn din Botiza, documente inedite de tehnică și artă constructivă în Maramureș la sfârșitul secolului XVI”. Arhitectura religioasă medievală din Transilvania. II: 230-248, ediție digitală. 
  • Baboș, Alexandru (). Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureș until the turn of the 18th century. Norrköping: Lunds universitet. ISBN 91-7740-069-0 ediție digitală. 
Studii despre pictura bisericii
  • Brătulescu, Victor (). „Biserici din Maramureș”. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Cluj. XXXIV (107-110): 150 p. 
  • Ștefănescu, I. D. (). Arta veche a Maramureșului. București: Editura Meridiane. 
  • Porumb, Marius (). Icoane din Maramureș. Cluj: Editura Dacia. 
  • Pop-Bratu, Anca (). Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice. București: Editura Meridiane. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]