Babadag
| Babadag | |||
| — oraș — | |||
 Parcul din Babadag | |||
| |||
  Babadag Babadag (România) | |||
| Coordonate: 44°53′36″N 28°42′43″E / 44.89333°N 28.71194°E44°53′36″N 28°42′43″E / 44.89333°N 28.71194°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Tulcea | ||
| SIRUTA | 159650 | ||
| Atestare documentară | 1263 | ||
| Reședință | Babadag[*] | ||
| Componență | Babadag[*] | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Georgian Caraman[*][3][4] (PNL, ) | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 8940 locuitori | ||
| - Densitate | 82 loc./km² | ||
| - Recensământul anterior, 2002 | 10,037 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Babadag (în turcă Babadağ, în trecut și Babatag) este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Clima este temperat continentală. Relieful este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitică și calcaroasă, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginită de lacul Babadag, lacul Razelm, dealul Coiun Baba (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair (tur. "dealul Ars").[5]
Economie[modificare | modificare sursă]
Până la jumătatea secolul XX, economia Babadagului a avut un pronuntat caracter agrar. Industria era reprezentată prin întreprinderi mici, în special din domeniul alimentar. In prezent, pe raza orasului Babadag functioneaza numeroase societati comerciale, avand variate obiecte de activitate.[6]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Babadag
Români (69,91%)
Romi (13,63%)
Turci (4,41%)
Necunoscută (11,38%)
Altă etnie (0,64%)
Componența confesională a orașului Babadag
Ortodocși (70,32%)
Musulmani (17,69%)
Necunoscută (11,37%)
Altă religie (0,6%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Babadag se ridică la 8.940 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.037 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (69,91%). Principalele minorități sunt cele de romi (13,64%) și turci (4,42%). Pentru 11,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,32%), cu o minoritate de musulmani (17,7%). Pentru 11,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Babadag este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Georgian Caraman[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
| Partidul Național Liberal | 8 | ||||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul orașului a existat o așezare de epocă romană numită Vicus Novus, menționată într-o inscripție din vremea Imperiului Roman (anul 178). În zona centrală a orașului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă romană care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apă din ceramică arsă încastrate în zidărie etc).
Prima atestare documentară este din 1263. În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea devine din ce în ce mai importantă în zonă. La un moment dat așezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a orașului fiind Babadag (Muntele Tatălui). Pentru o perioadă orașul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraș dobrogean. Din epoca medievală în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii păstrate în colecții muzeale sau particulare.
În perioada 1677-1678, reședința pașei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanța Babadagului ca reședință a celui mai important om al stăpânirii turcești din provincia de la Dunărea de Jos, crește tot mai mult. Cronicile menționează în legătură cu aceasta amestecul pașei din Babadag în politica internă a celor două țări române.[9]
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
În centrul orașului se găsește Geamia Gazi-Ali-Pasa și cișmeaua Kalaigi. Pe strada Măcin se află mausoleul lui Sari Saltuk Dede. Un alt obiectiv turistic este Muzeul de Artă Orientală, găzduit de clădirea „Panaghia”, din secolul XIX, în stil oriental. La 5 km spre Tulcea se află ruinele unei fortărețe romane din secolele IV-V d.Hr.
La circa 8 km de Babadag, pe un deal stâncos de lânga localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetății numită local Heracleea, de fapt o cetate genoveză (numită probabil Bambola sau Stavrichi) construită la sfârșitul secolului al XIII-lea și care a fost ocupată succesiv de către genovezi (sf.sec. al XIII-lea – prima jumătate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie (Demetrius Princeps tartarorum), apoi a fost ocupată de o garnizoană a Țării Românești și ulterior cucerită de către otomani (care au denumit-o Yeni Sale), cetatea pierzându-și treptat importanța în decursul secolului al XV-lea, fiind apoi abandonată.
În prezent, turiștii care vizitează Babadagul dispun de următoarele posibilități de cazare: Cabana Babadag [1], hotelul "La Parmac" și Popasul "Doi Iepurași" (la 6 km., pe drumul E87).
Educație[modificare | modificare sursă]
Orașul deține o bună tradiție în învățământul școlar, cu deosebite rezultate la olimpiade naționale. Toate aceste merite pornesc din școala generală nr. 1 "Mircea Cel Bătrân", școala generală nr.2 cu clasele I-VIII , școala generală nr.3 "Constantin Brâncoveanu", și Liceul "Dimitrie Cantemir" ce are în componență o grădinița cu program normal și o grădiniță cu program prelungit[10].
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ http://www.primaria-babadag.ro/orasul-babadag/12-prezentare.html
- ^ http://www.primaria-babadag.ro/orasul-babadag/14-economie.html
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Monografia orașului Babadag, Cintian Barbuleanu, 1998
- ^ Liceul Babadag. „Liceul Babadag”. Accesat în 07/10.2019. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor)
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Monografia orasului Babadag, Cintian Barbuleanu, Inspectoratul pentru cultura al judetului Tulcea, 1992
Legături externe[modificare | modificare sursă]
 |
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Babadag |
- 24 iunie 2004: Babadag - "Pozati si cerul, sa ne vada Dumnezeu!", 24 iunie 2004, Mihai Munteanu, Cosmin Babii, Jurnalul Național
- Din Dobrogea - Haremuri si salvari la margine de Babadag, 17 februarie 2005, Carmen Plesa, Jurnalul Național
- Babadagul, în frumusețe și singurătate, 16 august 2011, Irina Munteanu, Jurnalul Național
| ||||||||||||||||
