Comuna Ostrov, Tulcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ostrov
—  Comună  —
Ostrov se află în România
Ostrov
Ostrov
Ostrov (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°55′43″N 28°09′36″E / 44.928671°N 28.159901°E / 44.928671; 28.159901

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Tulcea county CoA.png Tulcea

SIRUTA161106

ReședințăOstrov
ComponențăOstrov, Piatra

Guvernare
 - PrimarNicolae Onea[*][1][2] (PSD, )

Altitudine36 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total1925 locuitori
 - Densitate16,21 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal827175

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Ostrov este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Ostrov (reședința) și Piatra.

Date statistice[modificare | modificare sursă]

Suprafața administrativă a comunei este de 11879,60 ha.

Sate componente Populație
Ostrov 1964
Piatra 11

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este temperat continentală, cu veri fierbinți și cu precipitații slabe; ierni geroase, cu vânturi puternice. Temperatura medie anuală: 11,1 °C. Cantitatea medie de precipitații: 457 mm anual.

Vestigii istorice[modificare | modificare sursă]

În punctul „Piatra Frecăței” (toponim: „Beroe”) se găsesc ruinele parțial dezvelite ale unei fortificații romane și bizantine (secolele I-VI și X-XII) și, in apropiere, ale unei basilici paleocrestine (secolele V-VI), la marginea fostului cimitir al așezării (secolele I-XII). În secolul al XIII-lea, localitatea Ostrov purta denumirea Beroe moștenită de la romani, din epoca postaureliană. În secolele I și al II-lea în partea vestică, pe malul Dunării a existat Castrul Roman Beroe, unde își avea sediul Legiunea a V-a. Dovada existenței lor sunt săpăturile efectuate pe locul numit Lagări, care avea în acea perioadă înțelesul de cetate și care includea populația militară și civilă, biserici, teren arabil, locuri de veci. Obiectivele de importanță arheologică descoperite sunt ruinele bisericii romane baptisteriumul, monezi cu efigiile unor împărați romani din secolele al II-lea și al III-lea d. Hr., schelete de acum 1500 – 1600 de ani. Această cetate a dat numele brațului Dunării pe malul căruia se găsea și anume Băroi (dovadă a adaptării pe teren autohton a denumirii romane). In urma unor conflicte între comații dobrogeni și romani, cetatea a fost distrusă. Ruinele ei au fost folosite mai târziu, în perioada bizantină a Imperiului Roman, ca post de graniță. Satul Ostrov datează scriptic din 1848. A fost înființat mai întâi între Dunăre și verigă pe ostrovul format între aceste două ape, de unde și-a luat și numele de Ostrov. La început, satul se compunea din câteva grupuri de oameni veniți cu turmele de oi din Transilvania. Această parțială transhumanță se poate dovedi prin gropile de forma rotundă existente pe teritoriul ostrovean, unde se crede că au fost construite bordeie. Au fost găsite cărămizi și pământ ars din vatra focului. În 1848, din cauza inundațiilor, populația a fost nevoită să se retragă, formând un “mic sat de circa 30 de familii și 106 membri”. Cu timpul numărul de locuitori s-a mărit și satul a devenit chiar comună.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ostrov

     Români (95,84%)

     Necunoscută (4,15%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ostrov

     Ortodocși (95,84%)

     Necunoscută (4,15%)

     Altă religie (0%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ostrov se ridică la 1.925 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.244 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,84%). Pentru 4,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,84%). Pentru 4,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ostrov este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Nicolae Onea[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal2        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1        

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  3. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]