Comuna Chilia Veche, Tulcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Chilia Veche
—  comună și localitate de frontieră[*]  —
Chilia Veche (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°20′22″N 29°17′37″E / 45.339451°N 29.293722°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Tulcea county CoA.png Tulcea

SIRUTA160172

ReședințăChilia Veche
Componență

Guvernare
 - PrimarGeorgeta Ciupitu[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total533,58 km²
Altitudinem.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2132 locuitori
 - Densitate4 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20023.606 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal827050

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Chilia Veche este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Câșlița, Chilia Veche (reședința), Ostrovu Tătaru și Tatanir.

Împrejurimile Chiliei Vechi văzute din satelit.

Informații generale[modificare | modificare sursă]

Comuna Chilia Veche este situată în partea de nord a județului Tulcea și în extremitatea nordică a Deltei Dunării, delimitată de următoarele teritorii comunale:

Legătura cu comuna se realizează pe uscat de-a lungul brațului Chilia pe drumul ce pornește din Tudor Vladimirescu în fața Tulcei, apoi pe apă cu bacul care traversează brațul Tătaru.

Satele componente ale comunei sunt[modificare | modificare sursă]

  • Chilia Veche - reședința de comună;
  • Câșlița - situat la 4 km față de reședința de comună;
  • Ostrovu Tătaru - situat la 2 km față de reședința de comună;
  • Tatanir - situat la 20 km față de reședința de comună.

Suprafața administrativă a comunei este 53358 ha.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

În anul 334 î. Hr., în zonă și aproape de malul mării este menționată colonia greacă Ahilea, fortificată de un general al lui Alexandru Macedon, pe nume Zopyrion. Conform studiilor paleohidrografice[6], malul mării se afla atunci la câteva leghe la răsărit de Chilia Veche, deoarece deltele secundare ale brațului Thiagola (azi Chilia), cea dintre punctele Babina-Jibrieni-Periprava-Merhei și cea care începe la Vâlcov, nu erau încă formate. Nu există dovezi arheologice că Ahilea ar fi fost situată pe amplasamentul actual al Chiliei Vechi nici că denumirea de Chilia ar fi o deformație a Ahileei, iar lingviștii afirmă că provine din greaca medievală κελλία - kellia: « hambarele », care a dat atât denumirea românească pe vremea lui Mircea cel Bătrân cât și denumirea turcă Eski-Kilya și denumirile slave Стара-Кілія în ucraineană și Старая-Килия în rusă. Satul astăzi denumit „Tatanir” (ca urmare a unor greșeli de transcriere din sec. XIX) se numea la origini Tatomir.[7] După perioada bizantină (până în 680 și din 915 până în 1186) și vlaho-bulgară (1186-1394), Chilia Veche a fost o vrme disputată între Țara Românească, despotatul Dobrogei și Genovezi, apoi a devenit posesiune turcă otomană din 1424 până în 1829 când devine rusească. În 1856 este restituită Imperiului otoman (în timp ce Chilia Nouă este restituită principatului Moldovei) iar din 1878 încoace aparține României (în timp ce Chilia Nouă a aparținut successiv imperiului Rus, primei Republici Moldovenești, României, Uniunii Sovietice și Ucrainei).[8]

Turism[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul sau în apropierea comunei se găsesc rezervațiile naturale (16 la număr) cu caracteristice morfohidrografice specifice și cu originală floră și faună:

  1. Rezervația Roșca-Buhaiova-Hrecișca are 15.400 ha, înconjoară lacul Matița, între grindurile Letea și Chilia. Aici cuibărește cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonii de egrete, lopătari, stârci galbeni, și tot aici se află șleauri de silvostepă și pădurea Letea cu stejari brumării sau pedunculați, frasini, plopi tremurători și plante agățătoare.
  2. Rezervația Perișor-Zătoanele are 14.200 ha, în estul lacului Dranov la sud de brațul Sfântu Gheorghe. Aici cuibărec cele mai multe lebede, pelicani creți, etc.
  3. Rezervația Periteasca-Leahova de circa 3900 ha, situată în limanelor Razim-Golovița-Zmeica-Sinoe, cu insula Popina și grinduri nisipoase, este zona cea mai populată cu păsări de pe coastă. La fel de interesante sunt și celelalte rezervații: Caraorman, Uzlina, Grindul Lupilor și altele.

Mulțimea de brațe secundare și gârle din jurul Chiliei Vechi, mai ales brațul azi denumit Tătaru (odinioară „Tatomir”[9]) nu de puține ori a scos la iveală adevarați « monștri » subacvatici (somni, crapi, știuci, șalăi) spre deliciul gastronomic al turiștilor care poposesc la Chilia Veche.

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima este continentală cu veri fierbinți cu precipitații slabe și ierni cu viscole puternice dar nu prea reci mulțumită influenței pontice; temperatura medie anuală este de 12 °C; cantitatea anuală medie de precipitații de 367mm.[10]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Chilia Veche

     Români (90,94%)

     Ruși lipoveni (4,45%)

     Necunoscută (3,65%)

     Altă etnie (0,93%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Chilia Veche

     Ortodocși (94,41%)

     Necunoscută (3,65%)

     Altă religie (1,92%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chilia Veche se ridică la 2.132 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.606 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,95%), cu o minoritate de ruși lipoveni (4,46%). Pentru 3,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,42%). Pentru 3,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[11]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Chilia Veche este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Georgeta Ciupitu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal3     
Partidul Mișcarea Populară2     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1     

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.„Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ [1]
  6. ^ [2]
  7. ^ Pe „Harta Principatelor Unite ale României” de Pr. George Filipescu-Dubău și Anton Parteni-Antonin, Iași 1865 apare ca „Tatomirești".
  8. ^ Horia Matei, Florin Constantiniu, Marcel Popa: Istoria lumii în date, Editura Enciclopedică, București 1969, Hans-Erich Stier: Grosser Atlas zur Weltgeschichte, ed. Westermann 1985, ISBN: 3-14-100919-8.
  9. ^ „Harta Principatelor Unite ale României” din 1865, deja citată.
  10. ^ [3]
  11. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  12. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.