Sari la conținut

Ștefan Lazarevici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Despot Ștefan Lazarevici
Despot
Date personale
Născut1374
Krușevac
Decedat1427
Glava
ÎnmormântatMănăstirea Koporin
PărințiLazăr al Serbiei
Milița Hrebeljanovici
Frați și suroriVuk Lazarevici
Dragana of Serbia[*][[Dragana of Serbia (empress consort of Bulgaria)|​]]
Jelena Balšić[*][[Jelena Balšić (medieval Serbian princess, daughter of Prince Lazar of Serbia and Princess Milica Nemanjic)|​]]
Mara Lazarevic Brankovic[*][[Mara Lazarevic Brankovic |​]]
Teodora Lazarević[*][[Teodora Lazarević |​]]
Olivera Lazarević[*][[Olivera Lazarević (Serbian Princess and the wife of Ottoman Sultan Bayezid I)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHelena Gattilusio[*][[Helena Gattilusio (despoina of Serbia)|​]] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă[1] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Lazarevici
Domnie
DomnieCneaz (1389–1402)
Despot (1402–1427)
PredecesorLazăr al Serbiei
SuccesorGheorghe Brankovici
Semnătură

Ștefan Lazarevici (în sârbă Stefan Lazarević, cu alfabetul chirilic: Стефан Лазаревић; n. 1374, Kruševac Fortress⁠(d), Kruševac, Cnezatul Serbiei – d. , Crkvine⁠(d), Mladenovac, Republica Socialistă Serbia, RSF Iugoslavia) a fost un despot sârb. A fost fiul și urmașul cneazului Lazăr (în sârbă Knez Lazar, cu alfabetul chirilic: Кнез Лазар), care a murit în Bătălia de la Kosovo Polje de la 1389 împotriva otomanilor[2] și a prințesei Milița (Милица) din partea ramurii subordonate casei de Nemanjici (Немањић).

Ștefan Lazarevici a fost inclus pe locul 13 în lista și cartea din 1993 a celor mai proeminenți 100 de sârbi (în sârbă 100 најзнаменитијих Срба). Cartea cu cele 100 de biografii a fost redactată de membri ai Academiei Sârbe de Științe și Arte și anume Sava Vuković, Pavle Ivić, Dragoslav Srejović, Dejan Medaković, Dragomir Vitorović, Zvonimir Kostić, Vasilije Krestić, Miroslav Pantić și Danica Petrović.[3][4][5][6]

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ C.I., Christian (). Iugoslavia, sângeroasa destrămare. București: Editura Sylvi. p. 21. ISBN 973-9175-01-5. În crunta bătălie de la Kosovopolje, rămân pe câmpul de luptă atât Lazar cât și sultanul Murat I. 
  3. ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „100 најзнаменитијих Срба :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în . 
  5. ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „Резултати претраживања 100 najznamenitijih Srba :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Accesat în . [nefuncțională]
  6. ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în .