Sari la conținut

Jovan Sterija Popović

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jovan Sterija Popović
Jovan Sterija Popović
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Vârșeț, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac[2] Modificați la Wikidata
Decedat (50 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Vârșeț, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Ocupațiedramaturg
poet
pedagog[*]
scriitor
avocat
scriitor de literatură științifico-fantastică[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitesârbă[3]
croată[4] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materKarlovačka gimnazija[*][[Karlovačka gimnazija (comprehensive high school in Sremski Karlovci, South Bačka, Vojvodina, Serbia)|]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Belgrad  Modificați la Wikidata
RudeNikola Nešković[*][[Nikola Nešković (artist sârb)|]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Jovan Sterija Popović (n. , Vârșeț, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac – d. , Vârșeț, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac) a fost un dramaturg, poet, jurist, filosof și pedagog sârb care a predat la Școala Superioară din Belgrad. Sterija a fost recunoscut de contemporanii săi ca unul dintre principalii intelectuali sârbi și este considerat unul dintre cei mai buni dramaturgi comici din literatura sârbă.[5][6]

Popović s-a născut în Werschetz (Vršac), în comitatul Timiș din Regatul Ungariei din Imperiul Habsburgic (acum Serbia). Tatăl său, Sterija era negustor.[7] Etnia tatălui lui Popović și a lui Popović însuși este disputată, unii spunând că erau de origine aromână[8], iar alții că erau greci.[9] Bunicul său matern a fost pictorul și poetul Nikola Nešković, despre care a scris o biografie.[10]

Popović a urmat școli gimnaziale la Vršac, Karlowitz, Timișoara și Budapesta.[11] A studiat dreptul la Käsmark. După ce și-a încheiat studiile (1830), a lucrat ca profesor, iar din 1835, când a susținut examenul de barou, s-a întors în orașul său natal, unde a predat mai întâi latina, apoi și-a deschis un cabinet de avocatură.[11] Ca mulți alți intelectuali din Voivodina, animat de sentimente patriotice, a decis să lucreze în Principatul Serbiei.[11] A început să scrie drame istorice, dar curând s-a îndreptat spre comedie. În 1840 s-a stabilit la Belgrad, unde va petrece opt ani, predând la ceea ce era pe atunci cea mai avansată școală din Serbia, Școala Superioară din Belgrad, viitoarea Universitate.[11]

A jucat un rol esențial în înființarea Academiei Sârbe de Științe și a Muzeului Național.[12] A continuat să scrie drame, pe care le-a și organizat, pus în scenă și regizat. A fost numit șef al Ministerului Educației de către guvernul constituțional în 1842.[6] A rămas în această funcție până în 1848, lucrând la organizarea sistemului școlar și a educației în Serbia. În anul 1848 a decis să se întoarcă la Vršac, unde a trăit până la moartea sa în 1856. Este înmormântat în cimitirul ortodox din Vršac.

Activitatea literară

[modificare | modificare sursă]
J. Sterija-Popović pe o marcă poștală a Serbiei și Muntenegrului. 2006.

A debutat cu poezii dedicate eroilor antici greci. S-a întors la poezie spre sfârșitul vieții. De la creația poetică s-a îndreptat spre romane istorice și dramaturgie, dar a cunoscut cel mai mare succes ca dramaturg comic.

Considerat „părintele” dramaturgiei sârbești, Sterija-Popović a fost primul dintre sârbi care s-a dedicat cu seriozitate acestui gen și s-a dedicat în întregime teatrului. Este autorul unor drame istorice și comedii din viața contemporană, care s-au bucurat de o mare popularitate. În comediile sale, ridiculizează micimea sufletească, egoismul, vanitatea și alte vicii. A introdus pentru prima dată în dramaturgia sârbă personajul omului simplu.

Teatrul lui J. Popović era perceput ca un mijloc de educare morală și de luminare. Spre sfârșitul vieții, a publicat o culegere de poezii.

A tradus din greacă și franceză.

Comediile sale sociale (Mincinosul și lingușitorul, 1830; Zgârcitul, 1837; Patrioții, 1849) au pus bazele repertoriului național al teatrului sârbesc.

Opere reprezentative

[modificare | modificare sursă]
  • Mincinosul și lingușitorul
  • Zgârcitul
  • Dovleacul îngâmfat
  • Căsătorie și recăsătorie
  • Înșelăciune pentru înșelăciune
  • Măgarul fermecat
  • Moartea lui Ștefan Dečanski
  • Invizibilitatea sau Svetislav și Milena
  • Fiul adoptiv Simeon sau nefericita căsătorie
  • Haiducii
  • Skanderbeg
  • Bătălia de la Kosovo
  1. 1 2 Mathias Bernath; Karl Nehring; Leibniz Institute for East and Southeast European Studies, ed. (). „Jovan Sterija Popović” (în germană). Biographisches Lexikon zur Geschichte Südosteuropas[*]. Wikidata Q33599511. Accesat în .
  2. 1 2 Mathias Bernath; Karl Nehring; Leibniz Institute for East and Southeast European Studies, ed. (). „Biographisches Lexikon zur Geschichte Südosteuropas” (în germană). Biographisches Lexikon zur Geschichte Südosteuropas[*]. Wikidata Q33599511. Accesat în .
  3. Bibliothèque nationale de France. „Jovan Sterija Popović” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  4. „Jovan Sterija Popović”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  5. Pattaro, Enrico; Roversi, Corrado (), A Treatise of Legal Philosophy and General Jurisprudence: Volume 12 Legal Philosophy in the Twentieth Century: The Civil Law World, Tome 1: Language Areas, Tome 2: Main Orientations and Topics (în engleză), Springer Science & Business Media, ISBN 978-94-007-1479-3, accesat în
  6. 1 2 "KOMEDIJA RODOLJUPCI JOVANA STERIJE POPOVIĆA – IZMEĐU PROŃLOSTI I SADAŃNJOSTI" (PDF). http://cejsh.icm.edu.pl/cejsh/element/bwmeta1.element.hdl_11089_2192/c/6_PSZN_15_Jovanovic.pdf. Legătură externa în |publisher= (ajutor)
  7. Mihailovich, Vasa D.; Mikasinovich, Branko, ed. (), An anthology of Serbian literature, An anthology of South Slavic literatures, Slavica Publishers, ISBN 978-0-89357-320-1, OCLC 123137077, accesat în
  8. The Romance-Speaking Balkans: Language and the Politics of Identity (în engleză), BRILL, , ISBN 978-90-04-45617-4, accesat în
  9. Mikasinovich, Branko (), Introduction to Yugoslav Literature: An Anthology of Fiction and Poetry (în engleză), Twayne Publishers, accesat în
  10. Südost-Forschungen (în germană), S. Hirzel, , accesat în
  11. 1 2 3 4 Norris, David (), Belgrade:A Cultural History: A Cultural History (în engleză), Oxford University Press, USA, ISBN 978-0-19-537609-8, accesat în
  12. inc, McGraw-Hill (), McGraw-Hill Encyclopedia of World Drama: An International Reference Work in 5 Volumes (în engleză), VNR AG, ISBN 978-0-07-079169-5, accesat în