Xi Jinping

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acesta este un nume chinezesc; numele de familie este Xi.
Xi Jinping
习近平
Xi jinping Brazil 2013.png
Xi Jinping

 Secretar general al Partidului Comunist Chinez
Deținător actual
Funcție asumată 
15 noiembrie 2012
Precedat de Hu Jintao

 Președinte al Republicii Populare Chineze
Deținător actual
Funcție asumată 
14 martie 2013
Vice-președinte Li Yuanchao
Prim-ministru Li Keqiang
Precedat de Hu Jintao

Președinte al Comisiei Militare Centrale
Deținător actual
Funcție asumată 
15 noiembrie 2012
Precedat de Hu Jintao

Vicepreședinte al Republicii Populare Chineze
În funcție
15 martie 2008 – 14 martie 2013
Precedat de Zeng Qinghong
Succedat de Li Yuanchao

Prim-secretar al Secretariatului Partidului Comunist Chinez
În funcție
22 octombrie 2007 – 15 noiembrie 2012

Născut(ă) 15 iunie 1953 (1953-06-15) (61 de ani)
Beijing, China
Partid politic Partidul Comunist Chinez
Soție Peng Liyuan
Alma mater Universitatea Tsinghua
Ocupație politician
Profesie inginer chimist
Naționalitate Republica Populară Chineză chinez
Semnătură Xi Jinping sign.svg

Xi Jinping (pronunție AFI: [ɕɨ̌ t͡ɕînpʰǐŋ]; chineză simplificată 习近平chineză tradițională 習近平pinyin Xí Jìnpíng; n. 1 iunie 1953) este un politician din Republica Populară Chineză, cel mai recent lider chinez, ales la 15 noiembrie 2012 în tripla funcție de secretar general al Partidului Comunist Chinez, vicepreședinte al Republicii Populare Chineze și președinte al Comisiei Militare Centrale. Începând cu 14 martie 2013 a fost ales președinte al Republicii Populare Chineze.

În 2011 era prim-secretar al Secretariatului Partidului Comunist Chinez, vicepreședinte al Chinei și vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale a Republicii Populare Chineze, rector al Școlii Centrale de Partid și numărul 6 în Comitetul Politic Executiv al PCC.

Fiu al veteranului comunist Xi Zhongxun, Xi Jinping a avut la începutul carierei politice funcții de conducere în special în provincia Fujian, după care a fost numit prim-secretar de partid în provincia Zhejiang. Ulterior, când Chen Liangyu a fost dat afară din funcție, a preluat funcția de prim-secretar de partid la Shanghai. Cunoscut pentru politica sa oarecum liberală, atitudine dură față de corupție și vederi deschise referitoare la reformele politice și economice,[1] combinația de posturi îl fac un urmaș probabil al actualului secretar general și președinte Hu Jintao și conducătorul celei de-a cincea generații de conducători chinezi.[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Copilăria și tinerețea[modificare | modificare sursă]

Xi Jinping s-a născut pe data de 1 iunie 1953 la Beijing, familia trăgându-se din districtul administrativ Fuping, regiunea Shaanxi. Este fiul cel mai tânăr al lui Xi Zhongxun, unul dintre fondatorii mișcării de gherilă comuniste din provincia Shaanxi din nordul Chinei, devenit ulterior vice-prim-ministru. În timpul Revoluției Culturale, când Xi avea 10 ani, tatăl lui a fost persecutat, fiind trimis să lucreze la o fabrică din Luoyang, iar în 1968 a fost închis. Lipsit de protecția tatălui, în 1969 Xi a fost trimis să lucreze în satul Liangjiahe din districtul administrativ Yanchuan (Shaanxi). Mai târziu a devenit secretarul de partid al echipei de producție. Când a plecat de acolo avea 22 de ani.

Între 1975 și 1979 Xi a studiat inginerie chimică la Universitatea Tsinghua din Beijing. Există unele neclarități referitoare la studiile sale, deoarece se crede că ar fi intrat la facultate fără să fi terminat liceul, și că ar fi primit doctoratul fără să-și fi luat mai întâi masteratul.[3] Din 1979 până în 1982 a fost secretar al subordonatului tatălui său anterior Geng Biao, pe atunci vice-premier al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și secretar-general al Comisiei Militare Centrale.

Ascensiunea[modificare | modificare sursă]

Xi a intrat în rândurile Uniunii Tineretului Comunist Chinez în 1971 și în Partidul Comunist Chinez în 1974. În 1982 a fost trimis în districtul administrativ Zhengding din regiunea Hebei ca secretar de partid. Xi a lucrat în 4 provincii: Shaanxi, Hebei, Fujian și Zhejiang.

Xi a ocupat poziții de conducere în comitetul de partid municipal din Fuzhou, și a devenit rector al Școlii de Partid din Fuzhou în 1990. În 1999 a fost promovat în postul de vice-guvernor al provinciei Fujian, iar un an mai târziu a devenit guvernor. Acolo a făcut eforturi de a atrage investiții din Taiwan și a încurajat economia de piață. În februarie 2000 a fost chemat împreună cu secretarul de partid al provinciei, Chen Mingyi, în fața celor 4 membri ai Comitetului Politic Executiv- secretarul-general și președintele Jiang Zemin, premierul Zhu Rongji, vicepreședintele Hu Jintao, șeful Comisiei de disciplină de partid Wei Jianxing să dea explicații referitoare la Scandalul Yuanhua.[4]

În 2002 Xi a fost numit în funcții de răspundere în provincia Zhejiang, devenind apoi secretar de partid al provinciei, după ce a fost guvernor interim timp de mai multe luni. Xi a devenit apoi membru supleant al celui de al XV-lea Comitet Central al PCC și membru plin al celui de al XVI-lea Comitet Central. În provincia Zhejiang a avut o atitudine intransigentă față de corupție, fapt care a atras atenția liderilor chinezi.

Ca urmare a demiterii secretarului de partid Chen Liangyu din Shanghai în septembrie 2006 ca urmare a unui scandal legat de pensiile sociale, Xi a fost numit în locul lui în martie 2007.

Membru al Comitetului Politic Executiv și vicepreședinte[modificare | modificare sursă]

Xi Jinping dând mâna cu George W. Bush.

Numirea lui Xi în postul de secretar de partid la Shanghai a fost interpretată ca un prim pas în cariera sa ca unul dintre liderii celei de a cincea generații de conducători chinezi. Acest lucru a fost subliniat de numirea sa ca unul din cei 9 membri ai Comitetului Politic Executiv al PCC la cel de-al XVII-lea Congres al PCC din octombrie 2007. La 15 martie 2008, cu ocazia celui de-al XI-lea Congres Național Popular, Xi a fost ales ca vicepreședinte Republicii Populare Chineze.[5]

De asemenea, a fost numit rector al Școlii Centrale de Partid, institutul de educație ideologică a PCC. După cutremurul din Sichuan, Xi a vizitat regiunile afectate în Shaanxi și Gansu. După terminarea Jocurilor Olimpice din Beijing din 2008, Xi a fost numit în postul de președinte al comitetului pentru cea de-a 60-a aniversare a întemeierii Republicii Populare Chineze.

Vizite[modificare | modificare sursă]

Prima vizită în străinătate după numirea sa în postul de vicepreședinte a avut loc în Coreea de Nord, Mongolia, Arabia Saudită, Qatar și Yemen de la 17 la 25 iunie 2008.[6] În februarie 2009, în calitatea sa de vicepreședinte al RPC, a vizitat America Latină: Mexico, Jamaica, Columbia, Venezuela și Brazilia.

De la 7 la 21 octombrie 2009 Xi a vizitat Belgia, Germania, Bulgaria, Ungaria și România.[7] Xi a vizitat Japonia, Coreea de Sud, Cambodia și Myanmar de la 14 la 22 decembrie 2009.[8]

Viitorul politic[modificare | modificare sursă]

Pe lista Time 100 pentru 2009, Xi a fost numit unul dintre cei mai influenți oameni din lume.[9]

Revista britanică New Statesman l-a clasat pe Xi Jinping pe locul 4 în rândul celor mai influente persoane din lume pe anul 2010 ("The World's 50 Most Influential Figures 2010").[10]

La 18 octombrie 2010 Xi a fost numit vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale a PCC, un post pe care l-a avut și Hu Jintao în 1999 înainte de a deveni secretar-general al PCC.[11][12][13][14]

La 15 noiembrie 2012 a fost numit în funcția de secretar-general al Partidului Comunist Chinez și președinte al Comisiei Militare Centrale a PCC.

Familia[modificare | modificare sursă]

Xi s-a recăsătorit cu cântăreața de muzică populară a armatei Peng Liyuan (彭丽媛) în 1987.[15] Peng Liyuan a fost mai cunoscută publicului decât Xi înainte ca acesta să ocupe funcții la nivel național. Au împreună o fiică numită Xi Mingze (习明泽), poreclită Xiao Muzi (小木子)[16], care s-a înscris la Universitatea americană Harvard în toamna anului 2010 sub pseudonim.[17]

Peng l-a descris ca fiind cumpătat, sârguincios și pragmatic.[18]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ by Jonathan Ansfield (22 decembrie 2007). „Xi Jinping: China’s New Boss And The ‘L’ Word”. Newsweek. http://www.newsweek.com/id/81558/page/2. Accesat la 20 octombrie 2010. 
  2. ^ deckblatt-ca-data sup-form.pdf” (PDF). http://www.giga-hamburg.de/dl/download.php?d=/content/ias/archiv/cds/cds_0905.pdf. Accesat la 20 octombrie 2010. 
  3. ^ Power Players: Xi Jinping”. Apac2020.the-diplomat.com. http://apac2020.the-diplomat.com/power-players/xi-jinping/. Accesat la 20 octombrie 2010. 
  4. ^ Xiao Yu, Fujian leaders face Beijing top brass, South China Morning Post, 2000 Feb 18
  5. ^ "Hu Jintao reelected Chinese president", Xinhua (China Daily), 15 March 2008.
  6. ^ Vice-President Xi Jinping to Visit DPRK, Mongolia, Saudi Arabia, Qatar and Yemen”. Mfa.gov.cn. 5 iunie 2008. http://www.mfa.gov.cn/eng/wjdt/wsrc/t462294.htm. Accesat la 20 octombrie 2010. 
  7. ^ Vice President Xi Jinping to visit Belgium, Germany, Bulgaria, Hungary and Romania and attend Europalia Chinese Art Festival and China's Guest-of-Honor Activities in Frankfurt Book Fair”. Mfa.gov.cn. 10 octombrie 2009. http://www.mfa.gov.cn/eng/wjdt/wsrc/t619527.htm. Accesat la 20 octombrie 2010. 
  8. ^ http://home.kyodo.co.jp/modules/fstStory/index.php?storyid=475518
  9. ^ The 2009 Time 100”. Time. 30 aprilie 2009. http://www.time.com/time/specials/packages/article/0,28804,1894410_1893847_1894213,00.html. 
  10. ^ 4. Xi Jinping - 50 People Who Matter 2010”. New Statesman. UK. http://www.newstatesman.com/international-politics/2010/09/china-jinping-chinese-jintao. Accesat la 4 octombrie 2010. 
  11. ^ Demick, Barbara (19 octombrie 2010). „Xi Jinping on track to become China's next president”. Los Angeles Times. http://www.latimes.com/news/nationworld/world/la-fg-china-xi-20101019,0,604801.story. Accesat la 19 octombrie 2010. 
  12. ^ Sainsbury, Michael (19 octombrie 2010). „China vice-president Xi Jinping one step from the top job”. The Australian. http://www.theaustralian.com.au/news/world/china-vice-president-xi-jinping-one-step-from-the-top-job/story-e6frg6so-1225940438589. Accesat la 19 octombrie 2010. 
  13. ^ Tsang, Steve (18 octombrie 2010). „China's succession 'arrangement'”. BBC News. http://www.bbc.co.uk/news/world-11569053. Accesat la 19 octombrie 2010. 
  14. ^ Fang, Yang (18 octombrie 2010). „Xi Jinping appointed vice-chairman of Central Military Commission”. Xinhua News Agency.. http://news.xinhuanet.com/english2010/china/2010-10/18/c_13563001.htm. Accesat la 19 octombrie 2010. 
  15. ^ Magnier, Mark (23 octombrie 2007). „China's 'fifth generation' of leaders reflects nation's shifts”. Los Angeles Times. http://articles.latimes.com/2007/oct/23/world/fg-chileaders23. Accesat la 21 decembrie 2009. 
  16. ^ 习近平 彭丽媛:携手19年 家有小女习明泽(translation:Xi Jinping and Peng Liyuan: tied the knot for 19 years, had bred a daughter named Xi Mingze)” (în zh). Xinhua News Agency. http://news.xinhuanet.com/forum/2008-07/01/content_8469002.htm. 
  17. ^ Liu, Melinda (18 ianuarie 2011). „Can't we just be friends?”. Newsweek. http://www.newsweek.com/2011/01/18/can-t-we-just-be-friends.html. Accesat la 19 ianuarie 2011. 
  18. ^ . BBC News. http://news.bbc.co.uk/2/shared/spl/hi/in_depth/china_politics/leadership/html/6.stm. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Articol în International Herald Tribune, 24 ianuarie 2011, p. 1 și 3

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Xi Jinping
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Xi Jinping.