Ariadna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bacchus şi Ariadne de Tițian

Ariadna este personajul mitologic de la care a rămas celebra expresie de firul Ariadnei, precum și mitul labirintului, sintagme de referință utilizate pentru a oferi diverse conotații.

Mitologie[modificare | modificare sursă]

Legenda spune că, în mitologia greacă, Ariadne este fiica regelui Minos și a Pasiphaei. Când Tezeu a sosit în Creta pentru a se lupta cu Minotaurul, Ariadne, care se îndrăgostise de erou, l-a ajutat să iasă din coridoarele întortocheate ale faimosului labirint construit de Dedal. Aceasta i-a oferit un fir de ață care să-i arate astfel calea spre întoarcere. Ca să o scape de mânia tatălui ei, Minos, Tezeu i-a promis Ariadnei să o ia cu el la Atena. A părăsit-o însă pe drum, în insula Naxos, unde, după o variantă, a fost ucisă de Artemis.

Conform altei legende, Dionis, care trecea pe acolo, s-ar fi îndrăgostit de tânăra fată și ar fi luat-o în căsătorie. Ca dar de nuntă, el i-a oferit o coroană de aur, făurită de Hephaestus - considerat a fi zeul focului, coroană care mai târziu a fost transformată într-o constelație.

Așadar de-a lungul timpului sintagma firul Ariadnei a primit diverse valențe conotative, fiind și astăzi, un punct esențial de referință culturală mitologică, dând naștere mai multor interpretări.

S-a emis, de asemeni ipoteza că au existat două femei cu același nume: una care l-a ajutat pe Tezeu și o alta care a fost căsătorită cu Dionis. În orice caz, Ariadne - zeitate primitivă a fertilității - a fost adorată în Atena, Naxos și Cipru.

Numele Ἀριάδνη (Ariadne) se traduce prin "cea mai pură".

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Balaci Anca, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a VI-a, București, Editura Orizonturi, 2003 I.S.B.N. 973-9342-41-8
  • Karl Kerenyi, "Dionysos: Archetypal Image of Indestructible Life", 1976, Princeton University Press

Vezi și[modificare | modificare sursă]