Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Narcisă (Narcissus poeticus) în Poiana Narciselor, județul Brașov.JPG
Specie de narcisă (Narcissus poeticus ssp radiiflorus) aflată în arealul rezervației naturale „Dumbrava Vadului”
Harta locului unde se află Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului
Harta locului unde se află Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului
Localizarea rezervației pe harta țării
(punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
Harta locului unde se află Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului
Harta locului unde se află Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului
Localizarea rezervației pe harta județului
(punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
Poziția Actual Brasov county CoA.png Județul Brașov
 România
Cel mai apropiat oraș Făgăraș

Vad (sat)
Coordonate Coordonate: 45°46′21″N 25°06′09″E / 45.77250°N 25.10250°E / 45.77250; 25.1025045°46′21″N 25°06′09″E / 45.77250°N 25.10250°E / 45.77250; 25.10250[1]
Suprafață 394,90 ha
Înființare 1964, declarat în 2000

Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, cunoscută și sub numele de Dumbrava Vadului, Poiana Narciselor, Dumbrava Narciselor, precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, Pădurea Vadului, este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Dumbrava Vadului este situată în partea central-vestică a județului Brașov, la 3 km spre sud-vest de satul Vad și este străbătută de drumul comunal DC65 (șosea asfaltată)[2].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5, din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate), unde la poziția 2.250 (Rezervații și monumente ale naturii), se află înscrise „Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului Comuna Șercaia, satul Vad”, cu suprafața de 394,90 hectare.[3].

Rezervația naturală cu o suprafață de 394,90 ha, reprezintă o arie naturală acoperită cu pădure de stejar și poieni unde vegetează o specie de narcisă (Narcissus poeticus ssp. radiiflorus) ocrotită prin lege.

Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. Primăvara, în luna mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise, printre care și specia de Narcissus radiiflorus, cunoscută de localnici sub denumirea de coprine.

Pe acest amplasament se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv și „industrial” al narciselor, prin vandalism, acestea și-au restrâns foarte mult aria de apariție.[4]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria naturală este suprapusă sitului Natura 2000 - Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului și dispune de șase clase de habitate naturale de interes comunitar (Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Pajiști aluviale din Cnidion dubii[5] și Pajiști de altitudine joasă) ce adăpostesc și conservă o gamă diversă de floră spontană și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii din faună sălbatică a Munților Făgărașului (grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor)[6].

Floră[modificare | modificare sursă]

Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (cu specii de Fraxinus augustifolia și Fraxinus excelsior), ulm-de-câmp (Ulmus minor), velniș (Ulmus laevis), salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia), măceș (Rosa canina) sau mur (Robus fruticosus).

Brândușă de toamnă (Colchicum autumnale)

La nivelul ierburilor rezervația naturală adăpostește comunități de narcise cu specii de Narcissus poeticus (narcisă albă), Narcissus stellaris, Narcissus radiiflorus (coprine) sau Narcissus seriotinus.

În arealul Poienii Narciselor sunt semnalate mai multe rarități floristice protejate prin aceeași Directivă a CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7]; astfel: coada-vulpii (Alopecurus pratensis), buhai (Listera ovata), bulbuc de munte (Trollius europaeus), iarba-viperei (Scorzonera humilis), pușca-dracului (Phyteuma tetramerum), taulă (Spiraea salicifolia), untul-vacii (Orchis mario)[8], gălbinele (Lysimachia punctata)[9], gălbășoara de turbărie (Lysimachia thyrsiflora), Cnidium dubium o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, orhidee albă (Dactylorhiza sambucina), poroinic (Dactylorhiza maculata), stupiniță (Platanthera bifolia), cinci-degete (Potentilla reptans), rotoțele albe (Achillea ptarmica), sunătoare (Hypericum perforatum), ghiocel (Galanthus nivalis), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), margaretă (Leucanthemum vulgare) sau pipiriguț (Eleocharis carniolica)[10].

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, broaște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași Directivă a Consiliului European (anexa I-a) 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Grangur (Oriolus oriolus)

Mamifere cu specii de: căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa)[11], vulpe (Vulpes vulpes crucigera), iepure-de-câmp (Lepus europaeus), veveriță (Sciurus carolinensis);

Păsări: ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), cristel-de-câmp (Crex crex), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), erete-vânăt (Circus cyaneus), scatiu (Carduelis spinus), grangur (Oriolus oriolus), sfrâncioc-roșiatic (Lanius collurio), rață-lingurar (Anas clypeata), presură galbenă (Emberiza citrinella), codobatură (Motacilla alba), fluierar-de-zăvoi (Tringa ochropus), strigă (Tyto alba), pitulice (Sylvia nisoria), ciocârlan (Galerida cristata);

Reptile și amfibieni: năpârcă (Anguis fragilis), salamandră, ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata)[12];

Insecte: lepidoptere cu exemplare din speciile: Maculinea teleius (fluturașul albastru cu puncte negre), Lycaena dispar (fluturele purpuriu), Lycaena helle, Euphydryas aurinia (fluturele auriu).

Decor de film[modificare | modificare sursă]

Dumbrava Vadului a constituit un minunat decor al unui episod al filmului artistic românesc Neamul Șoimăreștilor, ecranizare a romanului cu același nume, scris de Mihail Sadoveanu.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate)[13] și anual, în satele din apropiere se desfășoară evenimente culturale (obiceiuri folclorice) specifice Țării Făgărașului.

Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din satul Vad

Obiective de interes turistic[modificare | modificare sursă]

Evenimente culturale[modificare | modificare sursă]

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje''

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului (general information); accesat la 1 februarie 2013
  2. ^ ProtectedPlanet.net - Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului - delimitarea ariei protejate
  3. ^ Legea nr. 5, din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
  4. ^ La 20 februarie 2009, parlamentarii au adoptat un amendament, privind suplimentarea cu 25.000 de lei a fondurilor destinate rezervației naturale „Dumbrava Narciselor” din județul Brașov. In România liberă (on-line) din 21 februarie 2009.
  5. ^ Cnidium dubium este o specie ierboasă perenă ce aparține familiei Apiaceae
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Natura 2000 - Biodiversitatea în România - Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului; accesat la 1 februarie 2013
  7. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, accesat la 22 iunie 2014
  8. ^ Specia floristică untul-vacii mai este cunoscut și sub denumirea de poroinic
  9. ^ Gălbinelele sunt cunoscute în unele zone ale țării sub denumirea populară de iarbă de lungoare
  10. ^ Natura2000.eea.europa.eu - Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului; accesat la 22 iunie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Sus scrofa; accesat la 22 iunie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina veriegata; accesat la 22 iunie 2014
  13. ^ Primaria-sercaia.ro - Comuna Șercaia, județul Brașov - Turism; accesat la 2 februarie 2013
  14. ^ Monumenteistorice.duv.ro - Situl arheologic de la Hălmeag, comuna Șercaia, județul Brașov; accesat la 2 februarie 2013
  15. ^ Distante-rutiere.turism-zone.ro - Brașov - Poiana Narciselor; accesat la 2 februarie 2013