Palatul Soarelui din Brașov
| Palatul Soarelui din Brașov | |
 Palatul Soarelui (Czell) | |
| Clădire | |
|---|---|
| Loc | Brașov |
| Oraș | Brașov  |
| Țară |  România |
| Adresă | Str. Mureșenilor nr. 28 |
| Coordonate | 45°38′43″N 25°35′24″E / 45.645267342233°N 25.589902228183°E |
| Terminată | 1901 |
Modifică date / text  | |
Palatul Soarelui a fost construit în anul 1901 la intersecția Bulevardului Rudolf (azi Bulevardul Eroilor) cu Strada Vămii (azi strada Mureșenilor), pe locul fostei Porți a Vămii de la intrarea în Cetate dinspre Brașovechi, fiind unul din cele trei „palate” ridicate de frații Czell pe actuala Stradă a Mureșenilor.[1]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Poarta Vămii cea veche includea un bastion de formă cilindrică profilat în afara zidurilor cetații și era prevăzută cu un pod mobil cu lanțuri. Afectată puternic în urma cutremurului din 1738, aceasta a fost demolată total in anul 1836, iar în 1838 a fost construită o nouă poartă cu dimensiuni mai reduse față de poarta veche, asemănătoare cu Poarta Șchei. În anul 1891, când au fost puse șinele pentru tramvaiul cu aburi, Poarta Vămii a fost dărâmată pentru că locomotiva cu aburi nu putea trece pe sub ea.[2]
Pe locul rămas liber după demolarea porții Vămii, au fost construite două clădiri impunătoare: Palatul Oficiului de Pensii proiectat de arhitectul Peter Bartesch în stil neorenascentist, pe o parte a străzii Vămii și Palatul Soarelui (Palatul Czell), pe cealată parte a străzii.[3]
Industriașii sași Wilhelm și Friedrich Czell erau unii dintre cei mai bogați brașoveni ai timpului. Ei dețineau mai multe fabrici de bere, iar la Brașov înființaseră în 1892 fabrica de malț și bere de la Dârste și o alta în Brașovechi, pe strada Lungă.[4]
Pe lângă afacerile cu fabricile de bere, ei și-au investit banii în clădiri impozante, lăsînd astfel Brașovului trei monumente arhitecturale. Wilhelm Czell este cel care a construit Palatul Soarelui, al doilea din cele trei palate ridicate în Cetate.[nota 1]
Clădirea avea două etaje, turnuri și basoreliefuri cu îngeri și sori, de unde și denumirea de „Palatul Soarelui”. De la început, palatele nu au fost construite ca rezidență pentru o singură familie, ci ca investiții imobiliare, apartamentele fiind închiriate firmelor comerciale sau unor persoane înstărite. Chiar și în cazul acestor „palate” ale elitei economice a orașului, deși exterioarele sunt bogat decorate, interioarele au rămas sobre.[1]
La parterul clădirii s-a aflat pentru o lungă perioadă un local căutat: „Ursu”. Acesta era un restaurant elegant, care avea și o braserie. Braseria deschidea de la 5-6 dimineața pentru cheflii care veneau pentru a se drege cu ciorbă de potroace. Alte specialități ale casei erau ciorba de burtă și celebra „tuzlama regală”: bucăți fragede de burtă în sos cu smântână și usturoi.[5]
Fratele lui Wilhelm, Friedrich Czell, a construit de asemenea un palat la celălalt capăt al străzii Vămii, în Piața Sfatului, pe locul unde acesta avea deja trei case. După ce le-a demolat, a ridicat acolo un palat impresionant, cu balconașe sculptate și basoreliefuri cu figuri umane.[1] Clădirea cu fațadă de culoare roz adăpostește astăzi sediul din Brașov al Băncii Naționale a României și este declarată monument istoric (cod LMI BV-II-m-B-20906).[6]
Galerie imagini[modificare | modificare sursă]
-
Palatul Soarelui -
Palatul Soarelui între Aro Palace și Rectorat -
Palatul Soarelui - vedere din strada Mureșenilor -
Palatul Soarelui
latura de nord -
Palatul Soarelui (detaliu) -
Palatul Soarelui (detaliu) -
Palatul Soarelui
(monograma WCz)
.jpg)
.jpg)
.jpg){kind=small}
.jpg)
.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Primul „palat Czell” a fost cel al lui Karl Czell de pe strada Vămii la nr. 13, construit în 1898.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c „Palatele din Brașov”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Pușcariu, Sextil; Brașovul de altădată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p.66
- ^ Octav Șuluțiu, Brașov, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, București, 1937, p. 17.
- ^ Sextil Pușcariu, Brașovul de altădată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 144
- ^ „Cârciumile Brașovului de altădată”. Brașovul Tău. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Palatul Soarelui din Brașov la Wikimedia Commons
