Parţia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Ashkâniân (اشکانیان)
Imperiul Part
Imperiul Seleucid
238 î.Hr. – 226 Sasanizi
Localizare a Imperiului Part
Imperiul Part la apogeu
Capitală Hecatompylos 238 î.Hr. to
Ecbatana 139 î.Hr. to
Ctesiphon c. 129 î.Hr.
Limbă/limbi partă
Religie Zoroastrism
Creştinism
Iudaism
Formă de guvernare Monarhie
Epoca istorică Antichitatea clasică
 - Fondare 238 î.Hr.
 - Dezmembrare 226

Imperiul Part (238 Î.Hr. – 226) a fost al treilea Imperiu Persan ce a dominat teritoriul platoului Iranian. Parţia este şi o regiune situată în sud-estul Mării Caspice, regiune ce a reprezentat centrul Imperiului. Imperiul a fost condus de dinastia arsacidă, iar la apogeul existenţei controla teritoriile actuale din Armenia, Mesopotamia, Iran, şi Afganistan. Fondarea imperiului a avut loc odată cu prăbuşirea Imperiului Seleucid, iar Imperiul Part a fost un rival important al Imperiului Roman.

[modifică] Istoric

Între anii 334 î.Hr.-327 î.Hr, regele macedonean Alexandru cel Mare cucereşte Imperiul Persan. La moartea sa din anul 323 î.Hr, generalii săi, numiţi diadohi, împart imensul imperiu ce se întindea din Macedonia până în India. Unul din aceşti generali, numit Seleucos, primeşte Imperiul Persan şi întemeiază dinastia seleucidă.

În jurul anului 250 î.Hr. apare din Asia Centrală un conducător dur numit Arsace, ce întemeiază Imperiul part, în estul Persiei şi dinastia arsacidă. Un urmaş al acestuia, Mitriade, devine rege în 171 î.Hr. şi cucereşte între anii 160 î.Hr.-140 î.Hr. teritoriile cuprinse între Marea Caspică şi Golful Persic şi înfiinţează o nouă capitală la Ctesifon, iar Imperiul Seleucid cuprindea acum doar Siria. Mitriade moare în 138 î.Hr, iar Imperiul part este la maxima sa expansiune teritorială de la Eufrat la Ind.

Primele ciocniri cu romanii sunt în anul 53 î.Hr, când generalul roman Crassus, care visa cucerirea Parţiei, este învins în bătălia de le Carrhae de către generalul part Surena şi ucis. Este o înfrângere zdrobitoare: din cei 42.000 de soldaţi romani (7 legiuni) 20.000 mor în luptă, 10.000 sunt luaţi prizonieri şi doar 12.000 scapă. Parţii aveau o armată de doar 11.000 de oameni. Cezar se pregătea de o campanie împotriva parţilor, dar este asasinat în anul 44 î.Hr. Prietenul acestuia, Marcus Antonius, duce 2 campanii împotriva parţilor în 36 î.Hr. şi 34 î.Hr., dar nu reuşeşte să cucerească Parţia. Primul împărat roman, Augustus (27 î.Hr.-14) promovează o politică de pace cu parţii şi recuperează în 20 î.Hr. prizonierii şi stindardele pierdute de Crassus la Carrhae şi fixează Eufrat-ul ca ganiţă între cele 2 imperii. Între anii 114-117, împăratul roman Traian cucereşte Armenia, Asiria şi Mesopotamia, Imperiul Roman atingând maxima sa expansiune teritorială. Traian moare la întoarcerea la Roma, iar succesorul său, Hadrian, restituie Asiria şi Mesopotamia parţilor. În 163 parţii atacă Siria, dar romanii îi resping, trec Eufratul şi jefuiesc Ctesifonul în 166. Împăratul roman Septimius Severus cucereşte Mesopotamia în 198 şi jefuieşte iar Ctesifonul în 212.

În anul 224 nobilii din familia sasanidă preiau puterea în Parţia şi reînfiinţează Imperiul Sasanid şi dinastia sasanidă.

Unelte personale