Ind
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Codul Râului | {{{cod-râu}}} | ||||
| Date geografice | |||||
| Zonă de izvorâre | Podişul Tibet (China) | ||||
| Cotă la izvor | m.d.M. | ||||
| Emisar | Marea Arabiei | ||||
| Cotă la vărsare | 5.300 m | ||||
| Punct de vărsare | Karachi | ||||
| Diferenţă de altitudine | m. | ||||
| Date hidrologice | |||||
| Bazin de recepţie | 1.081.700 km². | ||||
| Lungimea cursului de apă | 3200 km. | ||||
| Debit mediu | 6.700 m³/s. | ||||
| Debit maxim înregistrat | 25.000 m³/s. | ||||
| Debit minim înregistrat | 3.850 m³/s. | ||||
| Date generale | |||||
| traversate | |||||
| Localizare | China, Pakistan, India | ||||
| Afluenţi | Shyok, Gilgit, Kabul | ||||
| Afluenţi de stânga | |||||
| Afluenţi de dreapta | |||||
| Principalele localităţi traversate | Hyderabad, Sukkur, Dera Ismail Khăn | ||||
| Principalele baraje | Tarbela | ||||
| Principalele porturi | |||||
| Principalele poduri | |||||
| Alte obiective | {{{alte-obiective}}} | ||||
| modifică acest cadru | |||||
Ind (Sindh, Indus) este cel mai mare şi important fluviu din Pakistan. Izvorăşte din Podişul Tibet (China), de la 5.300 m altitudine, parcurge nord vestul Indiei şi străbate lanţul munţilor Himalaya, separă munţii Hindukush de Himalaya Înaltă, se îndreaptă spre SSV, curge pe teritoriul Pakistanului, prin câmpia Indo-Gangetică, trece prin Dera Ismail Khăn, Sukkur şi Hyderabad şi se varsă printr-o deltă de 8 mii km² în Marea Arabiei.[1]
Cuprins |
[modifică] Istorie
Indul a avut o importanţă majoră pentru Asia de Sud încă din vremurile antice. el este menţionat în Biblie ca fluviul care izvorăşte din Rai, alături de Nil, Eufrat şi Tigru. Pe teritoriile pe care a înflorit civilizaţia de pe valea Indului, au fost ridicate acum 5.000 de ani unele din cele mai vechi oraşe din lume. Astăzi, numai tehnica avansată a sistemelor de irigaţii permite transformarea pământurilor regiunii în ogoare fertile, dar, cu 5.000 de ani în urmă, localnicii cunoşteau deja sistemele de irigaţie şi îşi construiau casele pe piloni pentru a le proteja de inundaţiile cauzate de revărsările fluviului.
Cultura epocii bronzului a înflorit în aceste regiuni, mai ales la Harappa şi la Mohenjo Daro. Au apărut numeroase oraşe, pe o suprafaţă întinsă. Ele erau dotate cu sisteme de canalizare, băi publice şi grupuri sanitare care beneficiau de propriile conducte de apă. Chiar şi în prezent, arheologii mai găsesc aici în timpul lucrărilor de excavaţie mici obiecte decorative şi basoreliefuri reprezentând motive religioase şi animaliere. Semnul distictiv al culturii Indului sunt sigiliile din steatit produse în mari cantităţi. Inscripţiile de pe acestea nu au fost descifrate nici până astăzi.
[modifică] Geografie
Indul, cel mai lung curs de apă din Asia de Sud, îşi începe călătoria sub numele de Sengge Chu, în Munţii Gangdise Shan din lanţul Transhimalaya. Izvoarele sale se află pe teritoriul Chinei, nu departe de graniţa cu Nepalul. Fluviul şerpuieşte apoi pe teritoriul brăzdat de râpe adânci al fostului Regat al Kashmirului( în prezent disputat de India şi Pakistan), care aparţine acum în mare măsură Indiei. La graniţa dintre cele două state se strecoară printre Munţii Hindukush şi Munţii Himalaya şi ocoleşte pe la nord Vârful Nanga Parbat (8.125 m), spaima tuturor alpiniştilor. În apropiere de Attock, fluviul scapă, în sfârşit, din corsetul munţilor. El parcurge teritoriul Pakistanului pe o distanţă de 1.000 de kilometri. Deoarece oraşele importante ale acestei ţări sunt înşirate pe cursul fluviului asemenea perlelor unui colier, se poate afirma fără exagerare că Indul este "aorta" Pakistanului. Astfel de comparaţii nu sunt bine primite în India, aflată de multă vreme în conflict cu statul vecin. În apropierea oraşului Hyderabad din sud, apele Indului se răsfiră, formănd o deltă uriaşă. Karachi, cel mai mare oraş din ţară şi principalul port al fluviului, este situat la marginea de nord-vest a deltei.
[modifică] Clima
Clima este subtropicală aridă în nord şi tropicală secetoasă în sudul Pakistanului.
[modifică] Galerie imagini
[modifică] Referinţe
- ^ Dicţionar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1999, vol III, pag. 189
[modifică] Legături externe
- en Harta
- en Delta Indului
- en Indus

