Fluviul Nil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fluviul Nil
( (în arabă النيل ) )
Nilul în Egipt
Nilul în Egipt
Date geografice
Cotă la izvor 1.134 m.d.M.
Emisar Marea Mediterană
Cotă la vărsare 0 m.d.M.
Punct de vărsare Alexandria, Egipt
Date hidrologice
Bazin de recepție 3.400.000 km²
Lungimea cursului de apă 6.671 km
Debit mediu 2.830 m³/s
Date generale
Țări traversate  Sudan
 Sudanul de Sud
 Burundi
 Rwanda
 Tanzania
Kenya Kenya
 Uganda
 Etiopia
 Egipt
 Eritreea
 Republica Democrată Congo
Afluenți de stânga Bahr-al-Ghazal, Wadi-al-Malik
Afluenți de dreapta Atbara (Nilul Negru), Nilul Albastru, Sobat
Principalele localități traversate Ruanda: Kigali
Uganda: Kampala, Jinja
Sudan: Dșuba, Malakal, Kusti, Rabak, Khartum, Omdurman, Bahri, Atbara, Whadi Halfa
Egipt: Cairo,
Principalele baraje Barajul Aswan
Hartă a bazinului fluviului Nil
Hartă a bazinului fluviului Nil

Nilul (în arabă: النيل an-nīl)este cel mai lung fluviu din lume. Acesta izvorăște din munții Rwandei și Burundi și se varsă în Marea Mediterană traversând statele africane: Sudan, Sudanul de Sud, Burundi, Rwanda, Tanzania, Uganda, Etiopia și Egipt. Cu lungimea de 6.671 km, fluviul Nil este primul fluviu ca lungime din lume, urmat de Amazon cu 6.440 km. Unele măsurători ale Amazonului de la izvoare, ar fi stabilit o lungime a acestuia de 7.200 km. La vǎrsare în mare formeazǎ o deltǎ întinsǎ cu o suprafațǎ de 24.000 km², în care locuiește 85% din populația Egiptului.

Izvoare[modificare | modificare sursă]

Izvoarele Nilului este una dintre cele mai controversate teme, o parte din acestea găsindu-se în statele: Burundi cu "Luvironza-Ruvuvu-Ruvusu-Akagera", Rwanda cu "Rukarara-Nybarongo", iar alte izvoare: "Akagera-Nil", "Viktoria-Nil", "Albert-Nil","Bahr-al-Dșabal, "Nilul-Alb", "Nahr-an-Nil" și "Nilul".

Marele fluviu izvorăște dintre stâncile munților vulcanici Viruna (4.507 m), situați nu departe de Ecuator, în podișul Rwanda. De aici "se preling câteva șuvițe de apă atât de firave, încât abia ar ajunge să alimenteze rezervorul unui grădinar". Sunt, de fapt, izvoarele pârâului Kasumo, principalul afluent al râului Kagera, considerat de-abia din 1938 - după o pasionantă istorie milenară de cercetare geografică - ca izvor propriu-zis al Nilului, (citat din "Prin Africa", Editura Ion Creangă, București).

Afluenți[modificare | modificare sursă]

Pe malul stâng:

Pe malul drept:

Cascade și cataracte[modificare | modificare sursă]

Cascade:

Cataracte:

Sunt șase cataracte pe cursul mijlociu al Nilului, în aval de vărsarea Nilului Albastru în Nilul Alb între Omdurman și Assuan, acestea fiind periculoase nu numai prin creșterea vitezei de curgere a fluviului ci și prin prezența stâncilor. Cele șase cataracte sunt o mărturie a mișcărilor tectonice, formându-se ulterior în albia Nilului, din roci sedimentare, prin acțiunea de eroziune și transport a fluviului pe o perioadă ce a durat milioane de ani. Pentru transportul fluvial spre lacul de acumulare Assuan prezența unei cataracte creează probleme de navigație pe acest traseu.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prezența Nilulului a influențat istoria Egiptului care atfel ar fi fost un deșert, (asemănător deșertului libian, arab și nubian) însă datorită Nilului ia naștere o cultură antică dezvoltată. Câmpia roditoare din Valea Nilului a făcut posibilă dezvoltarea agriculturii prin inundațiile sale prin nămolul transportat s-a îmbunătățit fertilitatea solului. Nivelul apei fluviului în zona Lacului Victoria, variază foarte mult de la perioada secetoasă la cea ploioasă, ceea ce îngreunează în perioada secetoasă transportul pe apă. In regiunea lacului de acumulare de la Assuan transportul de nămol fertil, și procesul de irigare s-a înrăutățit prin prezența barajului, compensată însă mai târziu prin construirea unor canale de irigație. Nilul încă din perioada antică a fost o cale de transport importantă, determinând înflorirea comerțului, înlesnind legăturile comerciale din sudul Egiptului cu Siria, Palestina. Existența Nilului a favorizat construirea piramidelor din "Egiptul de nord" prin transportul pe apă a blocurilor imense de piatră care proveneau din "Egiptul de sud". Încă din perioada romană s-au întreprins încercări de a găsi izvorul Nilului; mai târziu, în 1613, misionarul iezuit portughez Pedro Paez (1564-1622) a descoperit izvorul Nilului Albastru. Cercetătorul Africii, scoțianul James Bruce (1730-1794), descoperă din nou acest izvor, descoperire care va fi atribuită însă misionarului portughez.

Pentru descoperirea izvorului adevărat al Nilului au suferit eșecuri o serie de cercetători ai Africii, ca de exemplu expediția franceză (Frederic Caillaud 1787-1822), olandeză (Alexandrine Tine 1861). În anul 1866 cercetătorul englez David Livingstone devine renumit prin expediția din Congo spre izvoarele Nilului. Cinstea descoperirii izvorului Nilului la "Luvironza" le revine cercetătorilor austrieci Oscar Baumann și Oscar Lenz. Însă mai târziu, cercetătorul german Richard Kant (1867-1918) reușește să stabilească poziția geografică precisă a izvorului ("Luvironza-Ruvuvu-Akagera-Nilul Alb) 1893. Aceast lucru a fost realizat și de englezul Samuel White Baker și italianul Romolo Gesi.

Revărsările Nilului[modificare | modificare sursă]

Date despre Nil
Lungime 6.650 km
Izvoare


- Nilul Albastru


- Nilul Alb

Africa Centrală


Etiopia


Lacul Victoria, Sudul Sudanului

Țări traversate Sudan, Burundi, Ruanda, Tanzania, Kenya, Uganda, Etiopia, Egipt
Vărsare Printr-o deltă in Marea Mediterană, la Alexandria
Cataracte (cascade) 6

Fluviile din toată lumea, de obicei, când se revarsă, provoacă inundații și mari pagube. Dar nu toate. Un bun exemplu este Fluviul Galben din China, care, când se revarsă face multe pagube, dar lasă în urmă un sol rar, foarte fertil, numit Loess, care ajută la agricultură. Dar un singur Fluviu nu produce pagube când se revarsă: Nilul

Înghețul Nilului[modificare | modificare sursă]

În decursul istoriei consemnate în scris, Nilul a înghețat de 2 ori, până la nivelul actualului oraș Cairo: în 829 și în 1010/11.[1]

Ce era Nilul pentru vechii egipteni?[modificare | modificare sursă]

Egiptenii iubeau Nilul. Acesta era sursa lor de viață. Ei așteptau cu nerăbdare în fiecare an revărsarea lui, și mai mult, se rugau ca apele Nilului să ajungă și în gospodăria lor. De ce? Pentru că Nilul,după ce îșî retrăgea apele, lăsa în urma lui un sol mâlos, foarte fertil. Asta ajuta foarte mult pentru agricultură. Dar Nilul mai era folositor la ceva. Era un foarte bun "profesor" pentru egipteni. I-a "învățat" cum să canalizeze apa Nilului spre dealuri, și astfel au construit aparate ingenioase cum ar fi Șaduful sau Spirala lui Arhimede. Observând stelele ca să observe data începutului revărsării, ei au căpătat puternice cunoștințe astronomice, iar pt că apa și câmpiile trebuiau măsurate exact pentru a calcula cum să canalizeze apa, ei au pus bazele geometriei.

Când se revarsă?[modificare | modificare sursă]

Vechii egipteni au monitorizat (urmărit) revărsările Nilului de mii de ani. Ei au observat că Nilul își umflă apele când cea mai strălucitoare stea de pe cer, Sirius, apare pe bolta cerească, la mijlocul lui iulie, în zori, după o lungă perioadă în care nu putea fi văzută. Revărsările atingeau intensitatea maximă abia in luna septembrie, după care începeau să scadă.

Ce știau egiptenii despre Nil?[modificare | modificare sursă]

Egiptenii știau încă din vremuri străvechi că apele trebuiau să rămână doar o anumită perioadă pe câmpuri. Restul era canalizat mai departe, și, dacă tot mai exista surplus de apă, se repeta procesul. Mai știau că Nilul era o foarte bună cale de comunicație. Timpuriu, ei au inceput să construiască nave cu care călătoreau dealungul Nilului.

Ce provoacă revărsarea Nilului?[modificare | modificare sursă]

Din păcate nu se știe motivul exact al revărsării Nilului. Tot ce se știe este că Nilul își adună apele din două mari teritorii: Podișul Etiopiei, de unde provine Nilul Albastru, iar Nilul Alb își are izvoarele din zona dintre Munții din jurul Lacului Victoria până la mlaștinile din sudul Sudanului. Nilul Alb regularizează apele, dar se crede că inundațiile sunt produse de Nilul Albastru din cauza cantităților mari de apă adunate din ploile musonice etiopiene.

Fauna Nilului[modificare | modificare sursă]

Fauna Nilului este foarte bogată, de menționat ar fi: crocodilul de Nil, gâsca de Nil, șobolanul Nilului, varanul și hipopotamul, fiind considerate animale sfinte de vechii egipteni.

Orașe[modificare | modificare sursă]

  • Orașele de pe Nil:
  1. Cairo capitala Egiptului
  2. Kartum (Sudan)
  3. Kigali (Ruanda)
  4. Kampala (lângă lacul Victoria)
  5. Jinja (Uganda)
  6. Dșuba (Sudan)
  7. Malakal (Sudan)
  8. Kusti (Sudan)
  9. Rabak (Sudan)
  10. Khartum (Sudan)
  11. Omdurman (Sudan)
  12. Bahri (Sudan)
  13. Atbara (Sudan)
  14. Whadi Halfa (Sudan)
  • Orașele din Egipt situate pe Nil:
  1. Assuan
  2. Luxor
  3. Quena
  4. Sohag
  5. Asyut
  6. Minya
  7. Beni Suef
  8. Faium
  9. Faium
  • Orașe din delta Nilului:
  1. Cairo
  2. Ghizeh
  3. Heliopolis
  4. Imaba
  5. Banha
  6. Shibin al Qaum
  7. Ismailia
  8. Zagazig
  9. Tnta
  10. al-Mahalat al-Kubra
  11. Mansura
  12. Naukratis
  13. Damanhur
  14. Kafr aș-Șaih
  15. Alexandria
  16. Port Said

Canale[modificare | modificare sursă]

Sunt canale artificiale care însoțesc Nilul mergând paralel cu acesta, sau sunt ramificații naturale ale fluviului:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Fluviul Nil

Nilul și politica

  • ^ H. H. Lamb, The Changing Climate (Routledge Revivals): Selected Papers, Ed. Methuen, 1966