Biserica romano-catolică din Bobda
| Biserica romano-catolică din Bobda | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 45°44′07″N 20°56′35″E / 45.73517°N 20.94302°E |
| Localitate | Bobda, Timiș  |
| Țara | România[1] |
| Adresa | 279 |
| Edificare | |
| Stil artistic | Stilul clasic |
| Data începerii construcției | |
| Clasificare | |
| Cod LMI | TM-II-m-A-06188 |
Modifică date / text  | |
Biserica romano-catolică din Bobda cunoscută și ca Mausoleul de la Bobda,[2][3] Biserica baronului din Bobda[4] ori Mausoleul Csavossy[2] este mausoleul familiei baronului Csávossy și o biserică romano-catolică din Bobda, Banat. Clădirea clasicistă, construită după modelul Bazilicii din Esztergom, este acum în ruină. Este înscrisă în lista monumentelor istorice din județul Timiș sub cod LMI TM-II-m-A-06188.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Construcția mausoleului[modificare | modificare sursă]
Ignác Piedlhauser (maghiarizat ulterior în Csávossy) s-a stabilit în secolul al XIX-lea în Grăniceri (în maghiară: Csávos), iar mai târziu a cumpărat un conac în Bobda, din apropiere. Fiul său, Gyula Csávossy, a început construcția aici în anii 1860: un conac cu 42 de camere și, în fața ei, o criptă familială de proporții impresionante.
Mausoleul a fost construit ca o replică în miniatură a Bazilicii din Esztergom, care era finalizată la acea vreme. A fost sfințită în 1908, iar la sugestia fiului lui Gyula, Elemér Csávossy, și elev al călugărilor iezuiși, a fost dedicată în onoarea Inimii lui Isus.[5]
Mausoleul familiei și biserica[modificare | modificare sursă]
La început, capela de deasupra criptei goale era folosită și ca loc de celebrare a Sfintei Liturghii. De cinci ori pe an se ținea aici Sfânta Liturghie, iar în duminicile obișnuite mergeau la biserica parohială din satul vecin.
În iarna anilor 1909 – 1910, Elemér și-a vizitat tatăl, deoarece, ca și călugăr, trebuia să renunțe la averea sa. Gyula a scris apoi un testament prin care a lăsat biserica romano-catolicilor din Bobda, cu condiția ca aceștia să aibă grijă de clădire.[5] În ianuarie 1911, a doua soțiea lui Gyula, Jozefa, a murit și a fost înmormântată în cripta familiei. Până în septembrie - nu în ultimul rând din cauza conflictelor familiale legate de testament - starea de sănătate a baronului Gyula s-a deteriorat și a murit[6][5] Elemér l-a înmormântat personal în mauzoleul din Bobda.[5]
În 1920, conform Tratatului de la Trianon, moșia a fost transferată Regatului României, iar conform reformei agrare, frații lui Elemér au trebuit să împartă pământul în rândul locuitorilor satului. În octombrie 1928 a fost predată și biserica (ceremonia fiind imortalizată pe o carte poștală[7]), apoi cei doi frați au vândut proprietățile rămase pe numele lor și au emigrat în Elveția și Canada.
Declinul[modificare | modificare sursă]
În anii 1930, în capela mausoleului se țineau încă în mod regulat slujbe, dar după cel de-al Doilea Război Mondial a fost jefuită împreună cu satul.[5] Primarul a încerat să naționalizeze mausoleul; În 1946, a spart cripta „în căutarea aurului burghez și a pietrelor prețioase”,[6] pentru care a fost condamnat la doi ani de închisoare.[6] La începutul anilor 2000, cripta a fost vandalizată osemintele familiei Csávossy au fost risipite;[6][5] ele au fost reînhumate în cimitirul satului[8] de către ultimul clopotar, József Vasar, cu ajutorul parohului din Jimbolia.[6]
Clădirea și mobilierul ei au rămas multă vreme în într-un stadiu avansat de deteriorare, iar majoritatea comunității catolice a fugit sau a fost deportată (între 1951 și 1956, șaizeci de persoane din Bobda au fost duse în lagărele de muncă forțată din Bărăgan[6]).[5] Ultima Sfântă Liturghie a fost săvârșită în jurul anului 1983.[9] Până la începutul anilor 2010, în sat mai erau doar doi catolici. La acea vreme, proprietatea mausoleului a fost transferată Diecezei de Timișoara; cu toate acestea, dieceza nu a putut suporta costurile renovării, care inițial se concentrau pe conservarea structurii existente, iar clădirea a fost lăsată în voia sorții.[5][10] Acoperișul turnului din dreapta a fost smuls de o furtună, vitraliile, mânerele ușilor, tablourile, obiectele de cult și cea mai mare parte a mobilierului au fost furate. S-a încercat și furtul orgii, dar a fost scăpată de la etaj și a fost distrusă. Ultima familie romano-catolică a tras clopotele zilnic până când clădirea a fost declarată nesigură și închisă. Cupola s-a prăbușit în 2020.[6] De asemenea, în Bobda se obișnuiește să tragă clopotele atât în biserica ortodoxă, cât și în cea catolică, în cazul unui deces.[5]
Au existat mai multe încercări nereușite de a o salva.[5] În 2012, Facultatea de Arhitectură din cadrul Universitatății Politehnica din Timișoara a estimat costul restaurării la 300.000 de euro, moment în care erau observate încă pagube structurale.[6][10] Descendenții foștilor locuitori ai satului care locuiesc în Germania au contribuit cu o parte din suma necesară (30.000 de euro), însă aceasta a dispărut fără nicio urmă.[5][6][10] În 2021, clădirea tot mai ruinată a fost scanată cu un scaner 3D și curățată de către voluntarii asociației Ambulanța pentru Monumente, a cărei principal susținător este Regele Charles.[11] În același an, a fost preluată de administrația locală a comunei Cenei,[8] iar apoi de către Direcția pentru Protecția Monumentelor și Patrimoniului Cultural din județul Timiș. În vara anului 2022, voluntarii Asociației Prin Banat au desfășurat lucrări de conservare a clădirii.[5]
Clădirea[modificare | modificare sursă]
Mausoleul a fost construit în stil clasicist fiind o replică în miniatură a Bazilicii din Esztergom. Este decorat cu timpane și cupole; pe fațada sa se află rugăciunea „DIVINUM AUXILIUM MANEAT SEMPER NOBISCUM” (Ajutorul divin să rămână mereu cu noi).[5] Clopotele sale au fost turnate în atelierul lui Antal Novotny din Timișoara, iar vitraliile sale au fost comandate de la Munchen.[6]
Clădirea poate găzdui 300 de persoane, ceea ce corespundea întregii populații catolice din Bobda la momentul construcției. Cripta sa a fost dimensionată pentru a oferi un loc de înmormântare pentru cuplul baronial, pentru cei doisprezece copii ai lor și chiar pentru nepoții lor.[5]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Monuments database,
- ^ a b Dichis, Bianca (). „Se rescrie povestea Mausoleului din Bobda, cazut in paragina de zeci de ani, nu departe de Timisoara. Ambulanta pentru Monumente a pornit reabilitarea fabuloasei constructii si i-a redat amintirea din vremurile de glorie intr-o impresionanta pictura murala. Video | OpiniaTimisoarei.ro”. Opinia Timisoarei. Accesat în .
- ^ Ivascu, Adrian (). „Povestea bisericii din Banat cu aspect apocaliptic, unde mormintele au fost sparte de căutătorii de comori”. Ghidul Banatului. Accesat în .
- ^ Palconi, Alexandra (). „Biserica baronului din Bobda”. Prin Banat. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l m n Végh Dániel (2022). „Bárók temploma – A bobdai Csávossy-mauzóleum rövid története”. A Szív(d). 108 (12): 69–73. ISSN 0866-1707. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor); - ^ a b c d e f g h i j Gurzó K. Enikő (). „Futball magyar koponyákkal” (în magyar). Magyar Nemzet(d). Accesat în .
- ^ „1928 Papd, Bobda; Báró Csávossy-család mauzóleum kápolnájának felavatási ünnepsége / inauguration of the mausoleum chapel. J. Kalmár photo” (în maghiară). Darabanth Aukciósház. . Accesat în .
- ^ a b Stefan Both (). „Ambulanţa Prinţului Charles salvează mausoleul de la Bobda. Copia bazilicii de la Esztergom a ajuns o ruină tristă FOTO”. Adevărul. Accesat în .
- ^ „A bobdai templom” (în maghiară). SzegediLap. . Accesat în .
- ^ a b c Ştefan Both (). „Egy római katolikus templom végnapjai” (în magyar). Főtér.ro. Accesat în .
- ^ „Még nem késő megmenteni az esztergomi bazilikára hasonlító, impozáns papdi templomot” (în maghiară). Főtér.ro. . Accesat în .
Link-uri externe[modificare | modificare sursă]
- Papd, Hazajáró (în maghiară)
- „Temesköz – Temesvár és vidéke”. Hazajáró. 185. epizód. 7:19–8:32. (în maghiară) Hozzáférés: 2022. december 5.
- Die Kirche des Barons aus Bobda, Prin Banat (în germană)