Philolaos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Philolaos (greacă: Φιλόλαος Philólaos) (c. 480 î.Hr. – c. 405 î.Hr.) a fost matematician și filosof grec.

Cea mai bună mărturie pentru perioada în care a trăit este menționarea sa în dialogul platonician Phaidon, unde se indică faptul că Philolaos a locuit în Teba dar a părăsit-o înainte de moartea lui Socrate. A fost un important pitagorician din secolul al V-lea î.Hr.. Cele douăzeci de fragmente atribuite lui Philolaos par a fi contrafaceri post-aristotelice.

Cosmologie[modificare | modificare sursă]

Philolaos a fost primul filosof care a atribuit mișcare Pământului. Susținea că nouă corpuri cerești se rotesc în jurul unui foc central. Cel mai aproape de centru, antichton sau antipământul, o planetă invizibilă, apoi Pământul, Luna, Soarele, cinci planete după care venea sfera purtătoare a stelelor fixe. Dincolo de acest strat exterior, un zid din eter fierbinte închidea universul din toate părțile. Acest "foc exterior" era o a doua sursă de lumină.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Arthur Koestler, Evoluția concepției despre Univers de la Pitagora la Newton, ed. Humanitas

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Acest articol face parte din seria filozofilor presocratici

Școala milesiană : Thales • Anaximandru • Anaximene

Școala pitagoreică : Pitagora • Alcmeon • Philolaos • Archytas 

Școala din Efes : Heraclit — Școala eleată : Xenofan • Parmenide • Zenon din Eleea • Melissos din Samos

Pluraliștii : Anaxagora • Empedocle — Atomiștii : Leucip • Democrit

Sofiști : Protagoras • Prodicos • Gorgias • Hippias • Critias

Diogenes din Apollonia