Niger: Diferență între versiuni

Niger, oficial Republica Niger (în franceză République du Niger),^[4]^[5]^[6] este o țară din Africa de Vest, fără ieșire la mare, denumită astfel după fluviul Niger. Nigerul se mărginește cu Nigeria și Benin la sud, cu Burkina Faso și Mali la vest, cu Algeria și Libia la nord și cu Ciad la est. Nigerul acoperă o suprafață de aproape 1.270.000 km², fiind a doua țară ca mărime fără ieșire la mare din Africa de Vest, după Ciad. Peste 80% din suprafața sa se află în deșertul Sahara. Populația predominant musulmană a țării de aproximativ 22 de milioane de locuitori trăiește în mare parte în grupuri în sudul și vestul îndepărtat al țării. Capitala, și cel mai mare oraș al țării, este Niamey, situat în partea sud-vestică a Nigerului.

Niger este o țară mai puțin dezvoltată, care se situează în mod constant aproape de ultimul loc în Indicele dezvoltării umane (IDU) al Națiunilor Unite; a fost clasat pe locul 187 din 188 de țări în 2015 și pe locul 189 din 189 de țări în rapoartele din 2018 și 2019.^[7] Multe dintre porțiunile nedeșertice ale țării sunt amenințate de secetă periodică și deșertificare. Economia este concentrată în jurul agriculturii de subzistență, realizându-se agricultură de export în sudul mai fertil și exportându-se materii prime, în special minereu uranifer. Nigerul se confruntă cu provocări serioase pentru dezvoltare din cauza poziției sale fără ieșire la mare, a terenului deșertic, a agriculturii ineficiente, a ratelor ridicate de fertilitate fără control al nașterii și a suprapopulării care rezultă,^[8] a nivelului scăzut de educație și a sărăciei populației sale, a lipsei infrastructurii, a asistenței medicale precare și a mediului care se degradează. Resursele principale sunt: aurul, fierul, cărbunele, uraniul și petrolul. Suprafața țării este constituită în proporție de 80% din deșerturile Sahara și Sahel, numai în sud existând o zona propice locuirii. Accesul la apă constituie o problemă pentru majoritatea populației.

Societatea nigeriană reflectă o diversitate extrasă din istoria lungă și independentă a mai multor grupuri etnice și regiuni și perioada lor relativ scurtă de a trăi într-un singur stat. Din punct de vedere istoric, ceea ce este acum Niger a fost la periferia mai multor state mari. De când au obținut independența, nigerienii au trecut prin cinci constituții și trei perioade de guvernare militară. După lovitura militară din 2010, Nigerul a devenit un stat democratic, multi-partit. Majoritatea populației trăiește în zonele rurale și are acces redus la educație avansată.

Etimologie

Numele țării provine de la fluviul Niger care curge prin vestul țării; Originea numelui râului este incertă, deși o teorie populară este că acesta provine din limbile tuarege n'eghirren, adică „apă curgătoare”.^[9]

Istorie

Format:Articol principal:Istoria Nigerului

Preistorie

Oamenii au locuit pe teritoriul Nigerului modern de milenii; unelte de piatră, unele datând încă din 280.000 î.Hr., au fost găsite în Adrar Bous, Bilma și Djado, în nordul Regiunii Agadez.^[10] Unele dintre aceste descoperiri au fost legate de culturile de unelte Aterian și Musteriană din perioada paleoliticului mijlociu, care au înflorit în nordul Africii în jurul anilor 90.000 î.Hr.–20.000 î.Hr.^[11]^[10] Se crede că acești oameni timpurii au trăit un stil de viață de vânător-culegător.^[10] În vremurile preistorice, clima deșertului Sahara era mult mai umedă și mai fertilă decât este astăzi, un fenomen pe care arheologii îl numesc „Sahara Verde”, care a oferit condiții favorabile pentru vânătoare și mai târziu pentru agricultură și creșterea animalelor.^[12]^[13]

Epoca neolitică a început în jurul anului 10.000 î.Hr.; această perioadă a cunoscut o serie de schimbări importante, cum ar fi introducerea ceramicii (după cum s-a dovedit la Tagalagal, Temet și Tin Ouffadene), răspândirea creșterii vitelor și îngroparea morților în tumuli de piatră.^[10] Pe măsură ce clima s-a schimbat în perioada 4000–2800 î.Hr., Sahara a început treptat să se usuce, forțând o schimbare a modelelor de așezări spre sud și est.^[14] Agricultura a devenit larg răspândită, în special plantarea de mei și sorg, precum și producția de ceramică.^[10] Elementele din fier și cupru apar pentru prima dată în această eră, cu descoperiri timpurii, inclusiv cele de la Azawagh, Takedda, Marendet și în masivul Termit.^[15]^[16]^[17] Culturile Kiffian (circa 8000–6000 î.Hr.) și mai târziu Tenerian (circa 5000-2500 î.Hr.), centrate pe Adrar Bous și Gobero, unde au fost descoperite numeroase schelete, au înflorit în această perioadă.^[18]^[19]^[20]^[21]^[22]

Spre sfârșitul acestei perioade, până în primele secole d.Hr., societățile au continuat să crească și să devină mai complexe, cu diferențieri regionale în practicile agricole și funerare. O cultură notabilă a acestei perioade târzii este cultura Bura (circa 200–1300 d.Hr.), numită după situl arheologic Bura unde a fost descoperită un mormânt plin cu multe statuete din fier și ceramică.^[23] Epoca neolitică a cunoscut și înflorirea artei rupestre sahariane, mai ales în Munții Aïr, Masivul Termit, Podișul Djado, Iwelene, Arakao, Tamakon, Tzerzait, Iferouane, Mammanet și Dabous; arta se întinde pe perioada 10.000 î.Hr. până în 100 d.Hr. și înfățișează o serie de subiecte, de la fauna variată a peisajului până la reprezentări ale figurilor purtătoare de sulițe numite „războinici libieni”.^[24]^[25]^[26]

Geografie

Fără ieșire la mare, Nigerul se află în zona de tranziție dintre Sahara și savanele aride ale regiunii Sudan. Deșerturile, Sahelul și regiunea Sudan, separă țara de la nord la sud în trei fâșii de dimensiuni diferite, dintre care regiunea deșertului continuă să se extindă în detrimentul Sahelului.

Patrimoniu mondial UNESCO

Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 2 obiective din această țară.

Vezi și

Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Referințe

^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în 26 august 2023 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Raportul Dezvoltării Umane, 2022
^ Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. pp. 461–463. ISBN 978-973-7839-38-1.
^ How Do You Pronounce "Niger"? from Slate.com, retrieved 4 March 2012
^ "Niger." The American Heritage® Dictionary of the English Language, Fourth Edition. 2003. Houghton Mifflin Company 22 February 2013 .http://www.thefreedictionary.com/Niger
^ „Latest Human Development Index (HDI) Ranking (2018)”. hdr.undp.org. UNITED NATIONS DEVELOPMENT PROGRAMME. Arhivat din original la 18 noiembrie 2018. Accesat în 21 septembrie 2018.
^ „Population Explosion”. The Economist. 16 august 2014. Arhivat din original la 29 iulie 2015. Accesat în 3 august 2015.
^ Atlas A-Z. New York City: Dorling Kindersley. 2004. p. 289.
^ ^a ^b ^c ^d ^e Geels, Jolijn, (2006) Bradt Travel Guide - Niger, pgs. 15-22
^ Dibble, Harold L.; Aldeias, Vera; Jacobs, Zenobia; Olszewski, Deborah I.; Rezek, Zeljko; Lin, Sam C.; Alvarez-Fernández, Esteban; Barshay-Szmidt, Carolyn C.; Hallett-Desguez, Emily (1 martie 2013). „On the industrial attributions of the Aterian and Mousterian of the Maghreb”. Journal of Human Evolution. 64 (3): 194–210. doi:10.1016/j.jhevol.2012.10.010. PMID 23399349.
^ Gwin, Peter. "Lost Tribes of the Green Sahara" Arhivat în 3 septembrie 2010, la Wayback Machine., National Geographic, September 2008.
^ Oliver, Roland (1999), The African Experience: From Olduvai Gorge to the 21st Century (Series: History of Civilization), London: Phoenix Press, revised edition, pg 39.
^ Niger Arhivat în 2 iulie 2014, la Wayback Machine.. Encyclopédie Larousse
^ Duncan E. Miller and N.J. Van Der Merwe, 'Early Metal Working in Sub Saharan Africa' Journal of African History 35 (1994) 1–36; Minze Stuiver and N.J. Van Der Merwe, 'Radiocarbon Chronology of the Iron Age in Sub-Saharan Africa' Current Anthropology 1968.
^ Grébénart, Danilo (1993), „Azelik Takedda et le cuivre médiéval dans la région d'Agadez”, Le Saharien (Paris), 125 (2): 28–33, arhivat din original la 24 iulie 2018, accesat în 12 noiembrie 2019
^ Iron in Africa: Revisiting the History Arhivat în 25 octombrie 2008, la Wayback Machine. – Unesco (2002)
^ Ancient cemetery found in 'green' Sahara Desert Arhivat în 11 august 2014, la Wayback Machine.. By Randolph E. Schmid. Associated Press /ABC News.
^ Clark, J. Desmond; Gifford-Gonzalez, Diane (2008). Adrar Bous: archaeology of a central Saharan granitic ring complex in Niger. Royal Museum of Central Africa, Tervuren.
^ „Stone Age Graveyard Reveals Lifestyles Of A 'Green Sahara'”. Science Daily. 15 august 2008. Arhivat din original la 16 august 2008. Accesat în 15 august 2008.
^ Wilford, John Noble (14 august 2008). „Graves Found From Sahara's Green Period”. The New York Times. Arhivat din original la 23 ianuarie 2012. Accesat în 15 august 2008.
^ Sereno PC, Garcea EAA, Jousse H, Stojanowski CM, Saliège J-F, Maga A, et al. (2008). „Lakeside Cemeteries in the Sahara: 5000 Years of Holocene Population and Environmental Change”. PLOS ONE. 3 (8): e2995. Bibcode:2008PLoSO...3.2995S. doi:10.1371/journal.pone.0002995 . PMC 2515196 . PMID 18701936.
^ Centre, UNESCO World Heritage. „Site archéologique de Bura”. UNESCO World Heritage Centre. Arhivat din original la 10 decembrie 2019. Accesat în 7 aprilie 2020.
^ African Rock Art - Niger, British Museum, arhivat din original la 2 iulie 2019, accesat în 11 noiembrie 2019
^ Caulson, David, Sub-Zone 3: Niger (PDF), ICOMOS, arhivat din original (PDF) la 12 decembrie 2018, accesat în 11 noiembrie 2019
^ Shillington, Kevin (1989, 1995). History of Africa, Second Edition. St. Martin's Press, New York. Page 32.

Bibliografie

Decalo, Samuel. Historical Dictionary of Niger, 3rd ed. (Scarecrow Press, 1997, ISBN 0-8108-3136-8) – a comprehensive collection of Niger topics
CIA World Factbook (entry on Niger)
US State Department „Niger”. State.gov. 3 februarie 2010. Accesat în 3 mai 2010. Note: This article contains material from the State Department website.
Unicef Niger statistics
Unesco manuscript on child work and schooling in Niger

Legături externe

Puteți găsi mai multe informații despre Niger prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
	Definiții și traduceri în Wikționar
	Imagini și media la Commons
	Citate la Wikicitat
	Texte sursă la Wikisursă
	Manuale la Wikimanuale
	Resurse de studiu la Wikiversitate

Site web oficial
Niger la The World Factbook
Niger from UCB Libraries GovPubs
Niger pe Curlie
Niger profile from the BBC News
Atlasul Wikimedia pentru Niger
Key Development Forecasts for Niger from International Futures
La inceput a fost Nigerul, 5 aprilie 2007, Florin Iorganda, Tientan Ling, Descoperă

Acest articol despre Niger este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa!

	Niger --- Biografii Niger -- Limba franceză v • d • m
	Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie Economie • Educație • Floră • Faună • Geografie • Hidrografie • Istorie • Orașe • Politică Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal

[d3051402fac8e7f4a0bc864b5a76e57c-1] , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în 26 august 2023 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9-2] ttps://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[3c961c7df12d4aeb22cf5d11432b5a5b-3] Raportul Dezvoltării Umane, 2022

[ESL05-4] Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. pp. 461–463. ISBN 978-973-7839-38-1.

[5] How Do You Pronounce "Niger"? from Slate.com, retrieved 4 March 2012

[6] "Niger." The American Heritage® Dictionary of the English Language, Fourth Edition. 2003. Houghton Mifflin Company 22 February 2013 .http://www.thefreedictionary.com/Niger

[7] „Latest Human Development Index (HDI) Ranking (2018)”. hdr.undp.org. UNITED NATIONS DEVELOPMENT PROGRAMME. Arhivat din original la 18 noiembrie 2018. Accesat în 21 septembrie 2018.

[EconPop-8] „Population Explosion”. The Economist. 16 august 2014. Arhivat din original la 29 iulie 2015. Accesat în 3 august 2015.

[9] Atlas A-Z. New York City: Dorling Kindersley. 2004. p. 289.

[Bradt-10] Geels, Jolijn, (2006) Bradt Travel Guide - Niger, pgs. 15-22

[11] Dibble, Harold L.; Aldeias, Vera; Jacobs, Zenobia; Olszewski, Deborah I.; Rezek, Zeljko; Lin, Sam C.; Alvarez-Fernández, Esteban; Barshay-Szmidt, Carolyn C.; Hallett-Desguez, Emily (1 martie 2013). „On the industrial attributions of the Aterian and Mousterian of the Maghreb”. Journal of Human Evolution. 64 (3): 194–210. doi:10.1016/j.jhevol.2012.10.010. PMID 23399349.

[12] Gwin, Peter. "Lost Tribes of the Green Sahara" Arhivat în 3 septembrie 2010, la Wayback Machine., National Geographic, September 2008.

[13] Oliver, Roland (1999), The African Experience: From Olduvai Gorge to the 21st Century (Series: History of Civilization), London: Phoenix Press, revised edition, pg 39.

[larousse-history-14] Niger Arhivat în 2 iulie 2014, la Wayback Machine.. Encyclopédie Larousse

[15] Duncan E. Miller and N.J. Van Der Merwe, 'Early Metal Working in Sub Saharan Africa' Journal of African History 35 (1994) 1–36; Minze Stuiver and N.J. Van Der Merwe, 'Radiocarbon Chronology of the Iron Age in Sub-Saharan Africa' Current Anthropology 1968.

[16] Grébénart, Danilo (1993), „Azelik Takedda et le cuivre médiéval dans la région d'Agadez”, Le Saharien (Paris), 125 (2): 28–33, arhivat din original la 24 iulie 2018, accesat în 12 noiembrie 2019

[17] Iron in Africa: Revisiting the History Arhivat în 25 octombrie 2008, la Wayback Machine. – Unesco (2002)

[auto-18] Ancient cemetery found in 'green' Sahara Desert Arhivat în 11 august 2014, la Wayback Machine.. By Randolph E. Schmid. Associated Press /ABC News.

[Clark_&_DGG-19] Clark, J. Desmond; Gifford-Gonzalez, Diane (2008). Adrar Bous: archaeology of a central Saharan granitic ring complex in Niger. Royal Museum of Central Africa, Tervuren.

[scidaily-20] „Stone Age Graveyard Reveals Lifestyles Of A 'Green Sahara'”. Science Daily. 15 august 2008. Arhivat din original la 16 august 2008. Accesat în 15 august 2008.

[nytimes-21] Wilford, John Noble (14 august 2008). „Graves Found From Sahara's Green Period”. The New York Times. Arhivat din original la 23 ianuarie 2012. Accesat în 15 august 2008.

[22] Sereno PC, Garcea EAA, Jousse H, Stojanowski CM, Saliège J-F, Maga A, et al. (2008). „Lakeside Cemeteries in the Sahara: 5000 Years of Holocene Population and Environmental Change”. PLOS ONE. 3 (8): e2995. Bibcode:2008PLoSO...3.2995S. doi:10.1371/journal.pone.0002995 . PMC 2515196 . PMID 18701936.

[23] Centre, UNESCO World Heritage. „Site archéologique de Bura”. UNESCO World Heritage Centre. Arhivat din original la 10 decembrie 2019. Accesat în 7 aprilie 2020.

[24] African Rock Art - Niger, British Museum, arhivat din original la 2 iulie 2019, accesat în 11 noiembrie 2019

[25] Caulson, David, Sub-Zone 3: Niger (PDF), ICOMOS, arhivat din original (PDF) la 12 decembrie 2018, accesat în 11 noiembrie 2019

[Shillington-26] Shillington, Kevin (1989, 1995). History of Africa, Second Edition. St. Martin's Press, New York. Page 32.

[1]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

@@ Linia 42: / Linia 42: @@
 ==Etimologie==
 Numele țării provine de la fluviul [[Niger (fluviu)|Niger]] care curge prin vestul țării; Originea numelui râului este incertă, deși o teorie populară este că acesta provine din [[Limbile tuarege|limbile tuarege]] ''n'eghirren'', adică „apă curgătoare”.<ref>{{cite book | title =Atlas A-Z | publisher =Dorling Kindersley | year =2004 | location =New York City | page =289 }}</ref>
+==Istorie==
+{{Articol principal:Istoria Nigerului}}
+===Preistorie===
+Oamenii au locuit pe teritoriul Nigerului modern de milenii; unelte de piatră, unele datând încă din 280.000 î.Hr., au fost găsite în [[Adrar Bous]], [[Bilma, Niger|Bilma]] și [[Djado]], în nordul [[Regiunea Agadez|Regiunii Agadez]].<ref name="Bradt">Geels, Jolijn, (2006) ''Bradt Travel Guide - Niger'', pgs. 15-22</ref> Unele dintre aceste descoperiri au fost legate de culturile de unelte [[Aterian]] și [[Cultura musteriană|Musteriană]] din perioada paleoliticului mijlociu, care au înflorit în nordul Africii în jurul anilor 90.000 î.Hr.–20.000 î.Hr.<ref>{{Cite journal|title = On the industrial attributions of the Aterian and Mousterian of the Maghreb|journal = Journal of Human Evolution|date = 1 March 2013|pages = 194–210|volume = 64|issue = 3|doi = 10.1016/j.jhevol.2012.10.010|first1 = Harold L.|last1 = Dibble|first2 = Vera|last2 = Aldeias|first3 = Zenobia|last3 = Jacobs|first4 = Deborah I.|last4 = Olszewski|first5 = Zeljko|last5 = Rezek|first6 = Sam C.|last6 = Lin|first7 = Esteban|last7 = Alvarez-Fernández|first8 = Carolyn C.|last8 = Barshay-Szmidt|first9 = Emily|last9 = Hallett-Desguez|pmid=23399349}}</ref><ref name="Bradt"/> Se crede că acești oameni timpurii au trăit un stil de viață de vânător-culegător.<ref name="Bradt"/> În vremurile preistorice, clima deșertului Sahara era mult mai umedă și mai fertilă decât este astăzi, un fenomen pe care arheologii îl numesc „Sahara Verde”, care a oferit condiții favorabile pentru vânătoare și mai târziu pentru agricultură și creșterea animalelor.<ref>Gwin, Peter. [http://ngm.nationalgeographic.com/2008/09/green-sahara/gwin-text/1 "Lost Tribes of the Green Sahara"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100903071614/http://ngm.nationalgeographic.com/2008/09/green-sahara/gwin-text/1 |date=3 September 2010 }}, ''National Geographic'', September 2008.</ref><ref>[[Roland Oliver|Oliver, Roland]] (1999), ''The African Experience: From Olduvai Gorge to the 21st Century'' (Series: History of Civilization), London: [[Weidenfeld & Nicolson|Phoenix Press]], revised edition, pg 39.</ref>
+Epoca [[Neolitic|neolitică]] a început în jurul anului 10.000 î.Hr.; această perioadă a cunoscut o serie de schimbări importante, cum ar fi introducerea ceramicii (după cum s-a dovedit la Tagalagal, Temet și Tin Ouffadene), răspândirea creșterii vitelor și îngroparea morților în tumuli de piatră.<ref name="Bradt"/> Pe măsură ce clima s-a schimbat în perioada 4000–2800 î.Hr., Sahara a început treptat să se usuce, forțând o schimbare a modelelor de așezări spre sud și est.<ref name="larousse-history">{{in lang|fr}} [http://www.larousse.fr/encyclopedie/pays/Niger/135284 Niger] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140702234937/http://www.larousse.fr/encyclopedie/pays/Niger/135284 |date=2 July 2014 }}. ''Encyclopédie Larousse''</ref> Agricultura a devenit larg răspândită, în special plantarea de mei și sorg, precum și producția de ceramică.<ref name="Bradt"/> Elementele din fier și cupru apar pentru prima dată în această eră, cu descoperiri timpurii, inclusiv cele de la [[Azawagh]], [[Takedda]], [[Marendet]] și în [[Masivul Termit|masivul Termit]].<ref>Duncan E. Miller and N.J. Van Der Merwe, 'Early Metal Working in Sub Saharan Africa' Journal of African History 35 (1994) 1–36; Minze Stuiver and N.J. Van Der Merwe, 'Radiocarbon Chronology of the Iron Age in Sub-Saharan Africa' Current Anthropology 1968.</ref><ref>{{citation | last=Grébénart | first=Danilo | year=1993 | url=http://siris-libraries.si.edu/ipac20/ipac.jsp?uri=full=3100001~!752653!0#focus | title=Azelik Takedda et le cuivre médiéval dans la région d'Agadez | journal=Le Saharien (Paris) | volume=125 | issue=2 | pages=28–33 | access-date=12 November 2019 | archive-url=https://web.archive.org/web/20180724093526/https://siris-libraries.si.edu/ipac20/ipac.jsp?uri=full=3100001~!752653!0#focus | archive-date=24 July 2018 | url-status=live }}</ref><ref>
+[http://portal.unesco.org/en/ev.php-URL_ID=3432&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html Iron in Africa: Revisiting the History] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081025192915/http://portal.unesco.org/en/ev.php-URL_ID%3D3432%26URL_DO%3DDO_TOPIC%26URL_SECTION%3D201.html |date=25 October 2008 }} – Unesco (2002)</ref> [[Cultura Kiffian|Culturile Kiffian]] (circa 8000–6000 î.Hr.) și mai târziu [[Cultura Tenerian|Tenerian]] (circa 5000-2500 î.Hr.), centrate pe [[Adrar Bous]] și [[Gobero]], unde au fost descoperite numeroase schelete, au înflorit în această perioadă.<ref name="auto">[https://abcnews.go.com/Technology/story?id=5593387 Ancient cemetery found in 'green' Sahara Desert] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140811115708/https://abcnews.go.com/Technology/story?id=5593387 |date=11 August 2014 }}. By Randolph E. Schmid. Associated Press /ABC News.</ref><ref name="Clark & DGG">{{cite book|last1=Clark|first1=J. Desmond|last2=Gifford-Gonzalez|first2=Diane|title=Adrar Bous: archaeology of a central Saharan granitic ring complex in Niger|date=2008|publisher=Royal Museum of Central Africa, Tervuren}}</ref><ref name="scidaily">{{cite web | url = https://www.sciencedaily.com/releases/2008/08/080815101317.htm | title = Stone Age Graveyard Reveals Lifestyles Of A 'Green Sahara' | publisher = Science Daily | date = 15 August 2008 | access-date = 15 August 2008 | archive-url = https://web.archive.org/web/20080816060031/http://www.sciencedaily.com/releases/2008/08/080815101317.htm | archive-date = 16 August 2008 | url-status = live }}</ref><ref name="nytimes">{{cite news | url = https://www.nytimes.com/2008/08/15/science/15sahara.html | title = Graves Found From Sahara's Green Period | first = John Noble | last = Wilford | work = [[The New York Times]] | date = 14 August 2008 | access-date = 15 August 2008 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120123154828/http://www.nytimes.com/2008/08/15/science/15sahara.html | archive-date = 23 January 2012 | url-status = live }}</ref><ref>{{cite journal|vauthors=Sereno PC, ((Garcea EAA)), Jousse H, Stojanowski CM, ((Saliège J-F)), Maga A|title=Lakeside Cemeteries in the Sahara: 5000 Years of Holocene Population and Environmental Change|journal=PLOS ONE|date=2008|volume=3|issue=8|doi=10.1371/journal.pone.0002995|display-authors=etal|pmid=18701936|pmc=2515196|pages=e2995|bibcode=2008PLoSO...3.2995S|doi-access=free}}</ref>
+Spre sfârșitul acestei perioade, până în primele secole d.Hr., societățile au continuat să crească și să devină mai complexe, cu diferențieri regionale în practicile agricole și funerare. O cultură notabilă a acestei perioade târzii este [[Cultura Bura|cultura Bura]] (circa 200–1300 d.Hr.), numită după [[Situl arheologic Bura|situl arheologic Bura]] unde a fost descoperită un mormânt plin cu multe statuete din fier și ceramică.<ref>{{Cite web|url=https://whc.unesco.org/en/tentativelists/5045/|title=Site archéologique de Bura|first=UNESCO World Heritage|last=Centre|website=UNESCO World Heritage Centre|access-date=7 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20191210180203/http://whc.unesco.org/en/tentativelists/5045/|archive-date=10 December 2019|url-status=live}}</ref> Epoca neolitică a cunoscut și înflorirea artei rupestre sahariane, mai ales în [[Munții Aïr]], [[Masivul Termit|Masivul Termit]], [[Podișul Djado]], Iwelene, Arakao, Tamakon, Tzerzait, Iferouane, Mammanet și Dabous; arta se întinde pe perioada 10.000 î.Hr. până în 100 d.Hr. și înfățișează o serie de subiecte, de la fauna variată a peisajului până la reprezentări ale figurilor purtătoare de sulițe numite „războinici libieni”.<ref>{{citation|url=https://africanrockart.britishmuseum.org/country/niger/|publisher=British Museum|title=African Rock Art - Niger|access-date=11 November 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190702080140/https://africanrockart.britishmuseum.org/country/niger/|archive-date=2 July 2019|url-status=live}}</ref><ref>{{citation|url=https://www.icomos.org/studies/rockart-sahara-northafrica/07sous-zone3.pdf|publisher=ICOMOS|author=Caulson, David|title=Sub-Zone 3: Niger|access-date=11 November 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20181212111121/https://www.icomos.org/studies/rockart-sahara-northafrica/07sous-zone3.pdf|archive-date=12 December 2018|url-status=live}}</ref><ref name="Shillington">Shillington, Kevin (1989, 1995). ''History of Africa, Second Edition''. St. Martin's Press, New York. Page 32.</ref>
 == Geografie ==