Listă de hormoni umani: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Etichetă: Modificare sursă 2017
Etichetă: Modificare sursă 2017
Linia 64: Linia 64:
| [[Factorul Natriuretic Atrial|Peptid natriuretic atrial]] || ANP || 28
| [[Factorul Natriuretic Atrial|Peptid natriuretic atrial]] || ANP || 28
|-
|-
| [[Grelină]] || || 28 || Mucoasa fundului [[stomac]]ului<br>În cantități mici: [[intestin subțire]], [[hipofiză]], [[hipotalamus]], [[pancreas]], [[plămân]], celule imune, [[placentă]], [[ovar]], [[testicul]], [[rinichi]]<ref name="ijpe">{{en icon}} {{cite journal |url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2777281/ |title=Hormonal Regulators of Appetite |journal=International Journal of Pediatric Endocrinology |author=Juliana Austin, Daniel Marks |volume=2009 |page=141753 |date=2009 |doi=10.1155/2009/141753 |pmid=19946401}}</ref>
| [[Grelină]] || || 28
|-
|-
| Peptid vasoactiv intestinal || VIP || 28
| Peptid vasoactiv intestinal || VIP || 28
Linia 82: Linia 82:
| Peptid natriuretic cerebral || BNP || 32
| Peptid natriuretic cerebral || BNP || 32
|-
|-
| [[Colecistokinină]] || CCK || 33
| [[Colecistokinină]] || CCK || 33 || [[Duoden]]<br>[[Jejun]]<ref name="ijpe" />
|-
|-
| Orexină<br>(Hipocretină) || ORX || 33 sau 28 || [[Hipotalamus]]ul lateral<ref name="takei" />
| Orexină<br>(Hipocretină) || ORX || 33 sau 28 || [[Hipotalamus]]ul lateral<ref name="takei" />
Linia 88: Linia 88:
| [[Parathormon]] || PTH || 34 || [[Glandele paratiroide|Paratiroide]]<ref name="umft" />
| [[Parathormon]] || PTH || 34 || [[Glandele paratiroide|Paratiroide]]<ref name="umft" />
|-
|-
| [[Polipeptid pancreatic]] || PP || 36
| [[Polipeptid pancreatic]] || PP || 36 || [[Pancreas]]ul endocrin<br>În cantități mici: [[pancreas]]ul exocrin, [[colon]], [[rect]]<ref name="ijpe" />
|-
|-
| Amilină || IAPP || 37
| Amilină || IAPP || 37
Linia 96: Linia 96:
| Corticoliberină || CRH || 41 || Nucleul paraventricular al [[hipotalamus]]ului<br>[[Placentă]]<ref name="umft" />
| Corticoliberină || CRH || 41 || Nucleul paraventricular al [[hipotalamus]]ului<br>[[Placentă]]<ref name="umft" />
|-
|-
| Peptid inhibitor gastric || GIP || 43
| Peptid inhibitor gastric || GIP || 43 || [[Stomac]]<br>Celulele K din [[duoden]] și [[jejun]]<ref name="ijpe" />
|-
|-
| Somatocrinină || GHRH || 44 || Nucleul arcuat al [[hipotalamus]]ului<ref name="umft" />
| Somatocrinină || GHRH || 44 || Nucleul arcuat al [[hipotalamus]]ului<ref name="umft" />
Linia 118: Linia 118:
| Rezistină || || 108
| Rezistină || || 108
|-
|-
| [[Leptină]] || || 167 || Țesutul adipos alb și maro, [[stomac]], [[placentă]], [[glandă mamară]], foliculi ovarieni<br>Unele organe fetale: [[inimă]], [[os]] sau [[cartilaj]], [[creier]]<ref name="ijpe" />
| [[Leptină]] || || 167
|-
|-
| Lactogen placentar uman || hPL || 191
| Lactogen placentar uman || hPL || 191
Linia 136: Linia 136:
| [[Hormon foliculostimulant|Hormon foliculostimulant]] || FSH || 236 || Lobul anterior al [[hipofiză|hipofizei]]<ref name="umft" />
| [[Hormon foliculostimulant|Hormon foliculostimulant]] || FSH || 236 || Lobul anterior al [[hipofiză|hipofizei]]<ref name="umft" />
|-
|-
| Adiponectină || || 247
| Adiponectină || || 247 || Adipocite mature<ref name="ijpe" />
|-
|-
| Trombopoietină || THPO || 353
| Trombopoietină || THPO || 353

Versiunea de la 11 august 2019 15:10

Aceasta este o listă de hormoni izolați din Homo sapiens. Lista este împărțită în patru secțiuni, după structura chimică a acestora: derivați din aminoacizi, peptidici, steroizi și eicosanoizi.

Hormoni derivați din aminoacizi

Hormonii derivați din aminoacizi sunt molecule relativ mici provenite din aminoacizii tirozină și triptofan.[1] Tirozina este precursorul a două grupe de hormoni: hormonii tiroidieni, produși în tiroidă și catecolaminele (epinefrina și norepinefrina), produse în medulosuprarenale. Triptofanul este precursorul melatoninei, secretată de epifiză și al serotoninei, care este destul de răspândită în organism. Unii dintre acești hormoni au un timp de înjumătățire circulant de câteva zile (hormonii tiroidieni), în timp ce unii sunt degradați rapid (catecolaminele).[2]

Nume Abreviere Aminoacid precursor Loc de sinteză Celule-țintă Efecte
Epinefrină
(Adrenalină)
Tirozină Celulele cromafine ale medulosuprarenalei[3]
Dopamină DA Tirozină Celulele cromafine ale medulosuprarenalei[3][a]
Histamină Histidină Toate țesuturile, dar abundent în piele, plămân și tractul gastrointestinal[4]
Melatonină Triptofan Epifiză
Norepinefrină
(Noradrenalină)
Tirozină Celulele cromafine ale medulosuprarenalei[3]
Serotonină
(5-Hidroxitriptamină)
5-HT Triptofan Neuroni enterici, trombocite, celule enterocromafine intestinale[5][a]
Tiroxină
(Tetraiodotironină)
T4 Tirozină Tiroidă
Triiodotironină T3 Tirozină Tiroidă

Hormoni polipeptidici, proteici și glicoproteici

Structura hormonilor peptidici este cea a unui lanț polipeptidic (lanț de aminoacizi).[1] Aceștia variază considerabil ca mărime și modificări posttranslaționale, de la peptide scurte cu trei aminoacizi până la glicoproteine mari, multisubunitare.[2] Mulți hormoni peptidici sunt sintetizați ca prohormoni, apoi scindați proteolitic pentru a genera forma lor matură. În alte cazuri, hormonul este inițial încorporat în secvența unui precursor mai mare, apoi eliberat prin clivaje proteolitice multiple.[2]

Nume Abreviere Număr de
resturi aminoacidice
Loc de sinteză Celule-țintă Efecte
Tiroliberină TRH 3 Nucleul paraventricular al hipotalamusului[6]
Leu-enkefalină Leu-ENK 5 Sistemul nervos central
Medulosuprarenală[7]
Met-enkefalină Met-ENK 5 Sistemul nervos central
Medulosuprarenală[7]
Angiotensină II 8
Oxitocină OXT 9 Nucleii paraventricular și supraoptic ai hipotalamusului[8]
Vasopresină ADH 9 Nucleii paraventricular și supraoptic ai hipotalamusului[8]
Luliberină GnRH 10 Aria preoptică a hipotalamusului[6]
Somatostatină GHIH 14 Nucleul paraventricular al hipotalamusului
Celulele δ din insulele pancreatice și mucoasa gastrointestinală
Celulele parafoliculare din tiroidă[6]
Guanilină 15
Uroguanilină 16
Gastrină 17
Endoteline 21
Motilină 22
Hepcidină 25
Melanotropine MSH 27 Lobul intermediar al hipofizei[6]
Secretină 27
Peptid natriuretic atrial ANP 28
Grelină 28 Mucoasa fundului stomacului
În cantități mici: intestin subțire, hipofiză, hipotalamus, pancreas, plămân, celule imune, placentă, ovar, testicul, rinichi[9]
Peptid vasoactiv intestinal VIP 28
Glucagon 29
Relaxină 29
Galanină 30
Peptide asemănătoare glucagonului GLP Variabil
β-Endorfină β-END 31 Lobii anterior și intermediar ai hipofizei[7]
Calcitonină 32 Celulele parafoliculare din tiroidă[6]
Peptid natriuretic cerebral BNP 32
Colecistokinină CCK 33 Duoden
Jejun[9]
Orexină
(Hipocretină)
ORX 33 sau 28 Hipotalamusul lateral[7]
Parathormon PTH 34 Paratiroide[6]
Polipeptid pancreatic PP 36 Pancreasul endocrin
În cantități mici: pancreasul exocrin, colon, rect[9]
Amilină IAPP 37
Corticotropină ACTH 39 Lobul anterior al hipofizei[6]
Corticoliberină CRH 41 Nucleul paraventricular al hipotalamusului
Placentă[6]
Peptid inhibitor gastric GIP 43 Stomac
Celulele K din duoden și jejun[9]
Somatocrinină GHRH 44 Nucleul arcuat al hipotalamusului[6]
Renină 46
Insulină 51
Factor de creștere epidermal EGF 53
Factori de creștere asemănători insulinei IGF Variabil
Parotină 84
β-Lipotropină β-LPH 90
Interleukine IL Variabil
Osteocalcină 100
Rezistină 108
Leptină 167 Țesutul adipos alb și maro, stomac, placentă, glandă mamară, foliculi ovarieni
Unele organe fetale: inimă, os sau cartilaj, creier[9]
Lactogen placentar uman hPL 191
Somatotropină GH 191 Lobul anterior al hipofizei[6]
Eritropoietină EPO 192
Prolactină PRL 198 Lobul anterior al hipofizei[6]
Tirotropină TSH 209 Lobul anterior al hipofizei[6]
Lutropină LH 215 Lobul anterior al hipofizei[6]
Gonadotropină corionică umană hCG 231
Hormon foliculostimulant FSH 236 Lobul anterior al hipofizei[6]
Adiponectină 247 Adipocite mature[9]
Trombopoietină THPO 353
Hormon anti-müllerian AMH 560 Celulele Sertoli din testicul[6]

Hormoni steroizi

Majoritatea hormonilor lipidici sunt derivați din colesterol și, prin urmare, sunt similari structural cu acesta.[1] Clasa principală de hormoni lipidici la om este cea a hormonilor steroizi. Chimic, acești hormoni sunt de obicei cetone sau alcooli.[1] Hormonii steroizi sunt insolubili în apă și sunt transportati de proteine carrier în sânge. Astfel, steroizii rămân în circulație mai mult timp decât hormonii peptidici.[1]

Clasă chimică Nume Abreviere Loc de sinteză Celule-țintă Efecte
Androgeni Androstendion A4 ♂️ Celulele Leydig din testicul, zona reticulată a corticosuprarenalei
♀️ Zona reticulată a corticosuprarenalei, celulele tecale din ovar
Androgeni Dehidroepiandrosteron
(Androstenolonă)
DHEA ♂️ Zona reticulată a corticosuprarenalei, celulele Leydig din testicul
♀️ Zona reticulată a corticosuprarenalei, celulele tecale din ovar[10]
Androgeni Dihidrotestosteron DHT Sintetizat din testosteron în foliculii piloși și organele genitale externe[11]
Androgeni Testosteron ♂️ Celulele Leydig din testicul, zona reticulată a corticosuprarenalei
♀️ Zona reticulată a corticosuprarenalei, celulele tecale din ovar, placentă
Estrogeni Estradiol E2 În premenopauză: ovar
În postmenopauză: sân, creier, mușchi, os, țesut adipos[12]
Estrogeni Estriol E3
Estrogeni Estronă E1
Glucocorticoizi Cortizol Zonele fasciculată și reticulată ale corticosuprarenalei[6]
Glucocorticoizi Cortizon
Mineralocorticoizi Aldosteron Zona glomerulară a corticosuprarenalei[6]
Progestogeni Progesteron P4 Corpul galben
Placentă
Secosteroizi Calcifediol
(Calcidiol)
Sintetizat din colecalciferol în ficat[13]
Secosteroizi Calcitriol Sintetizat din calcifediol în rinichi[13]

Hormoni eicosanoizi

Eicosanoizii sunt un grup mare de molecule derivate din acizi grași polinesaturați.[2] Principalele grupe de hormoni din această clasă sunt prostaglandinele, prostaciclinele, leucotrienele și tromboxanii. Acidul arahidonic este cel mai abundent precursor al acestor hormoni. Eicosanoizii sunt inactivați rapid prin metabolizarea lor și sunt de obicei activi doar câteva secunde.[2]

Nume Abreviere Loc de sinteză Celule-țintă Efecte
Leucotriene LT
Prostaciclină PGI2
Prostaglandine PG
Tromboxani TX

Note

  1. ^ a b Dopamina și serotonina sintetizate în SNC sunt neurotransmițători, nu hormoni.

Referințe

  1. ^ a b c d e en Samantha Fowler, Rebecca Roush, James Wise (). „Animal Structure and Function”. Concepts of Biology. OpenStax. ISBN 9781938168116. 
  2. ^ a b c d e en „Hormone Chemistry, Synthesis and Elimination”. vivo.colostate.edu. 
  3. ^ a b c en Praveena Dixit, Lakshmi P. Kotra (). „Adrenomedullary Tumors”. În S. J. Enna, David B. Bylund. xPharm: The Comprehensive Pharmacology Reference. Elsevier. ISBN 978-0-08-055232-3. 
  4. ^ en „Histamine”. vivo.colostate.edu. 
  5. ^ en Julie G. Hensler (). „Serotonin”. În Scott T. Brady, George J. Siegel, R. Wayne Albers, Donald L. Price. Basic Neurochemistry. Academic Press. pp. 300–322. doi:10.1016/C2009-0-00066-X. ISBN 978-0-12-374947-5. 
  6. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q en Dana Stoian (). Clinical Endocrinology (PDF). Timișoara: Editura „Victor Babeș”. ISBN 978-606-786-060-3. 
  7. ^ a b c d en Yoshio Takei, Hironori Ando, Kazuyoshi Tsutsui, ed. (). Handbook of Hormones: Comparative Endocrinology for Basic and Clinical Research. Academic Press. ISBN 978-0-12-801028-0. 
  8. ^ a b en Richard E. Brown (). An Introduction to Neuroendocrinology. Cambridge University Press. ISBN 0-521-41645-0. 
  9. ^ a b c d e f en Juliana Austin, Daniel Marks (). „Hormonal Regulators of Appetite”. International Journal of Pediatric Endocrinology. 2009: 141753. doi:10.1155/2009/141753. PMID 19946401. 
  10. ^ en Laurie K. Mischley, Paul J. Nicolai, Alan R. Gaby (). „Dehydroepiandrosterone (DHEA)”. În Joseph E. Pizzorno, Michael T. Murray. Textbook of Natural Medicine (ed. a 4-a). Elsevier. p. 709. ISBN 978-1-4377-2333-5. 
  11. ^ en Shlomo Melmed, Kenneth S. Polonsky, P. Reed Larsen, Henry M. Kronenberg (). Williams Textbook of Endocrinology (ed. a 13-a). Elsevier. p. 622. ISBN 978-0-323-29738-7. 
  12. ^ en Franck Mauvais-Jarvis, Deborah J. Clegg, Andrea L. Hevener (iunie 2013). „The Role of Estrogens in Control of Energy Balance and Glucose Homeostasis”. Endocrine Reviews. 34 (3): 309–338. doi:10.1210/er.2012-1055. PMID 23460719. 
  13. ^ a b en Mark Kester, Kelly D. Karpa, Kent E. Vrana (). „Endocrine Pharmacology”. Elsevier's Integrated Review Pharmacology (ed. a 2-a). Elsevier. pp. 181–199. ISBN 978-0-323-07445-2.