Wikipedia:Consens
 |
Această pagină reflectă o politică oficială a proiectului Wikipedia în limba română. Ea este considerată ca fiind un standard larg acceptat, pe care editorii Wikipedia trebuie să-l urmeze. Când editați această pagină, asigurați-vă că modificarea dumneavoastră reflectă consensul. Dacă sunteți în dubiu, inițiați o discuție. |
 |
Despre această pagină pe scurt:
|
Wikipedia funcționează prin construirea consensului. Consensul pe Wikipedia nu înseamnă unanimitate (care, deși este un rezultat ideal, nu poate fi obținut mereu).
Consensul este o parte inerentă a procesului de editare și se atinge ca rezultat al acestuia. În general, după ce un utilizator modifică sau completează o pagină, toți cei care o citesc au posibilitatea fie de a lăsa pagina așa cum este, fie s-o modifice la rîndul lor. În cazul paginilor cu suficientă vizibilitate, absența reacțiilor echivalează cu acceptarea modificării făcute. În cazul paginilor care consemnează politica Wikipediei este necesar un nivel ridicat al participării și al consensului.
Cînd apar dezacorduri între utilizatori acestea se rezolvă prin justificări civilizate, cooperare și, dacă este nevoie, negociere pe paginile de discuții, urmărind atingerea unui echilibru care să reflecte un punct de vedere neutru. Pentru cazurile în care un anumit mod de abordare s-a dovedit eficient în atingerea consensului pot fi scrise pagini de îndrumare, astfel încît să nu fie nevoie ca aceleași discuții să aibă loc în mod repetat. În situațiile rare în care atingerea consensului se dovedește a fi dificilă se poate recurge la diversele metode de rezolvare a disputelor, prin care se cere ajutorul utilizatorilor independenți și cu experiență, pentru a rezolva problemele care împiedică atingerea consensului.
Prin consens se subînțelege că se ține cont de toate politicile și îndrumările relevante, stabilite de comunitate. Dacă un grup restrîns de utilizatori ajunge la un anumit consens într-o chestiune care privește un grup mai larg, acest consens local nu poate înlocui consensul obținut în cadrul grupului larg.
Consens rațional
Consensul se poate atinge numai între persoane raționale care fac un efort sincer de a conlucra pentru a descrie cît mai precis și adecvat diferitele concepții despre subiect. Nu se poate defini exact ce înseamnă o abordare rațională. Contribuitorii competenți sînt capabili să accepte că și vederile opuse cu ale lor ar putea fi raționale. În schimb, susținerea cu insistență a unei poziții excentrice, prin refuzul de a acorda în mod onest și celorlalte puncte de vedere atenția cuvenită, nu este considerată ca fiind îndreptățită în atingerea consensului. (Totuși, în cazurile rare în care poziția „excentrică” se dovedește a fi justificată consensul se poate schimba.)
Chiar dacă unele contribuții par a fi părtinitoare, este posibil ca ele să fi fost făcute din dorința sinceră de a îmbunătăți articolul. Utilizatorii trebuie să pornească de la presupunerea că toate contribuțiile au fost făcute cu bună credință, cel puțin pînă la proba contrarie, și să se comporte civilizat în toate situațiile.
Consensul se poate schimba
Consensul nu este definitiv. Este firesc, și uneori necesar, ca poziția comunității într-o privință sau alta să se schimbe. Deciziile sînt luate în general de grupuri mici în numele întregii comunități, la un anumit moment. Atunci cînd restul comunității nu este de acord cu decizia luată, cînd decizia nu s-a bazat pe argumente solide sau cînd opiniile s-au schimbat, consensul vechi este înlocuit cu unul actualizat.
Se întîmplă uneori ca decizia luată prin consens de un grup mic să fie contestată atunci cînd articolul intră în atenția mai multor utilizatori. Grupul inițial nu trebuie să împiedice formarea unui nou consens pe motiv că s-ar fi luat deja o decizie. Nici un utilizator și nici un grup limitat de utilizatori nu poate declara în mod unilateral că deciziile luate sînt definitive, tot așa cum nu poate declara nici că acel consens s-a schimbat. Dacă un utilizator are motive temeinice să creadă că o decizie luată prin consens este depășită, poate face propuneri în acest sens pe paginile de discuții sau, în chestiuni importante ori care afectează un număr mai mare de articole, la Cafenea, pentru a vedea ce aspecte sînt considerate importante de către ceilalți utilizatori și pentru a compara și examina diferitele opinii și argumente.
Prin aceasta nu trebuie să se înțeleagă că la Wikipedia se ignoră precedentul. În general și deciziile precedente s-au bazat pe argumente care ar putea să fie încă valabile. În plus, există o distincție între aspecte disputabile cu bună credință legate de politici sau chestiuni conexe și încercări persistente de a implementa un punct de vedere individual. Totuși, o decizie luată în trecut poate fi rediscutată, mai ales atunci cînd au apărut date noi sau dacă se constată că prin vechiul consens se încalcă alte politici.
Deciziile luate la Wikipedia se află în permanentă schimbare pentru că, în urma sosirii a noi membri și în lumina noilor informații devenite accesibile, înțelegerea pe care o aveam asupra unui subiect sau a altuia se poate schimba. Este important să păstrăm deschise căile de reevaluare a deciziilor vechi, indiferent cum au fost ele luate. Astfel, deciziile nu trebuie văzute ca definitive.
Unele decizii au fost luate de un număr mare de utilizatori. De exemplu, regula celor trei reveniri ar putea fi schimbată, dar asta ar presupune întrunirea unei părți semnificative a comunității pentru a stabili dacă au apărut modificări în consensul pe care se sprijină această regulă. În schimb, pentru o schimbare minoră a unei politici este suficient un dialog pe pagina de discuții a politicii respective.
A cere în mod repetat părerea comunității în speranța cîștigării unei noi solidarități creează doar aparența schimbării consensului. Aceasta constituie un exemplu rău de strategie de schimbare a consensului și este împotriva modului în care funcționează Wikipedia. Deciziile nu se bazează pe numărul de utilizatori care se prezintă într-o anumită zi pentru a vota într-un anumit fel, ci pe argumente valabile. Pentru a schimba consensul curent trebuie demonstrat că vechiul consens se sprijinea pe argumente greșite sau că noile argumente au mai multă greutate. Atunci cînd se face propunerea de a schimba consensul actual trebuie readuse în atenția celor prezenți vechile discuții care au stat la baza consensului. Numai astfel decizia se va putea lua în cunoștință de cauză, chiar și de către utilizatori care nu au fost de față la luarea deciziilor anterioare.
O indicație a faptului că noua propunere de consens nu este sprijinită cu argumente suficiente este faptul că la discuție nu intervin persoanele care au participat la luarea deciziilor anterioare. În asemenea situații este de așteptat ca eventualele modificări făcute în articol să fie anulate curînd. Există tentația de a reface acele modificări, ceea ce ar putea duce la un conflict, dar soluția optimă este ridicarea problemei pe pagina de discuții și invitarea celorlalți la o dezbatere pe tema noului consens propus.
Este privită cu suspiciune încercarea unora de a obține un sprijin mai mare decît se cuvine prin selectarea cu grijă a utilizatorilor invitați să ia parte la discuții. Se recomandă ca propunerea pentru un nou consens să fie făcută într-un singur loc, și anume la pagina cea mai potrivită pentru subiectul în cauză.
Consensul în practică
Prin consens nu se înțelege că toată lumea este de acord cu decizia luată, ci că toată lumea este de acord să respecte această decizie. De fapt, în mai toate chestiunile vor exista mai mulți sau mai puțini nemulțumiți. Important este ca argumentele aduse de ei să fie luate în considerare în stabilirea consensului. Există argumente în favoarea considerării unei diferențe între consens și unanimitate. Modul de lucru al Wikipediei ilustrează practic ce este consensul. În practica Wikipediei consensul apare ca un amalgam al diverselor direcții manifestate în sînul comunității: cei care sînt cu totul de acord cu ceva, alții care deși nu-s de acord, acceptă dezacordul fără resentimente, alții care nu-s de acord, dar pentru care tema este de importanță minoră, cei care deși sînt profund împotrivă, respectă deciziile finale ale comunității, cei total ireconciliabili, cei care preferă să opereze din afara sistemului.
Ce este consensul în mod concret afli abia atunci cînd încerci să-l construiești. În funcție de felul cum evoluează lucrurile în urma luării deciziei se va putea vedea dacă aceasta a fost cea mai bună sau nu.
Cea mai importantă etapă a ajungerii la consens este determinarea tuturor aspectelor problemei. Uneori este practic să se ceară părerea utilizatorilor în legătură cu o anumită modificare pentru a vedea dacă aceasta este susținută de un număr semnificativ de utilizatori. Această metodă nu echivalează cu ajungerea la consens, ci permite numai o evaluare la repezeală a situației, pentru a ști dacă are rost să se consume timp cu discuțiile sau nu. Pentru ajungerea la consens trebuie să se analizeze atent valabilitatea și relevanța argumentelor aduse în discuție, eventualele obiecții aduse, diferitele politici aplicabile și alte ocazii în care au fost puse probleme similare. Aceia care se oferă să contribuie la atingerea consensului și să acționeze conform acestuia trebuie să urmeze cu scrupulozitate această cale.
De obicei, opiniile aflate în minoritate reflectă probleme reale, care nu pot fi pur și simplu ignorate; ca urmare trebuie găsit un compromis care să le ia în considerație în modul cel mai favorabil și în limite rezonabile. În situațiile în care există un termen limită de luare a unei decizii, se poate întîmpla ca la împlinirea termenului să nu se fi ajuns la un compromis perfect. Este necesar totuși să se adopte o strategie decizională capabilă de a satisface pe cei mai mulți (și nu doar doar simpla majoritate). Cine forțează decizia în detrimentul minorității de la un moment dat, riscă să declanșeze un șir aproape nesfîrșit de probleme ulterioare. Mai mult, într-un viitor oarecare, cineva din minoritatea actuală va deveni poate decidentul final, iar cei din actuala majoritate vor fi în minoritate. Este așadar mai bine să fii amabil întotdeauna, dînd un bun exemplu și celorlalți.
În concluzie, la Wikipedia deciziile nu se iau pe baza simplei numărări a unor voturi („Wikipedia nu este o democrație a majorității”). Aceasta înseamnă că doar sondarea opiniilor utilizatorilor nu este considerată un instrument de luare a deciziilor și în nici un caz rezultatul unui sondaj nu poate duce automat la o decizie. În general, sondajele nu sînt recomandate, cu excepția unor procese specializate precum discuțiile pentru ștergerea paginilor.
Utilizatorii începători, nefamiliarizați cu consensul, trebuie să afle că un sondaj nu marchează sfîrșitul unei discuții, ci doar începutul acesteia. Adevăratele decizii se iau în urma discuțiilor. De aceea, în eventualitatea că se organizează un sondaj, participarea la acesta trebuie să consiste mai degrabă în avansarea unor argumente decît în simpla înscriere pe o listă. Experiența de a aduce un argument și de a vedea cum acesta are puterea de a schimba întregul curs al discuției sau chiar să-i determine concluzia (spre deosebire de puterea unui simplu vot), este de-a dreptul impresionantă.
Excepții
Există cîteva decizii care nu se iau în urma consensului stabilit prin discuții în cadrul proiectului:
- Declarațiile făcute de Jimmy Wales, Consiliul de Administrație al Fundației Wikimedia, programatorii softului MediaWiki cu privire la solicitarea serverelor și la chestiuni legale (drepturi de autor, calomnie etc.) au statut de politică. Vezi Cum au fost definite politicile Wikipedia.
- În cazuri extrem de rare unele articole sînt modificate ca urmare a unor plîngeri oficiale depuse de persoane, firme, instituții etc. care au fost lezate de conținutul articolelor, de exemplu prin afirmații calomnioase, prin încălcarea dreptului la viață privată sau prin violarea drepturilor de autor. Aceste modificări, putînd merge pînă la transformarea articolului într-un ciot sau chiar ștergerea lui, au ca scop evitarea complicațiilor legale.
- Fundația Wikimedia a stabilit cîteva reguli generale valabile în toate proiectele pe care le gestionează. Aceste reguli reprezintă consensul cel mai larg care poate fi atins în cadrul Fundației. Aceasta înseamnă că modificările regulilor generale au loc foarte rar.
Utilizarea paginilor de discuții
Pentru a obține consensul nu este obligatoriu să dați explicații în paginile de discuții, dar acest lucru este util uneori, mai ales în cazul unor modificări importante. Este de asemenea util ca înainte de a face modificări majore, de fond, să vedeți dacă pagina de discuții nu conține comentarii în același sens. Cu aceste precauții, fiți curajos și faceți modificările necesare; în fond, esența Wikipediei constă în scrierea de articole.
Spațiul oferit de rubrica de descriere a modificărilor este uneori insuficient pentru justificări detaliate, iar explicațiile prea succinte riscă să fie înțelese greșit. De aceea se recomandă să scrieți mai întîi explicațiile pe pagina de discuții și imediat după aceea să faceți și modificările în articol. De asemenea, ca să nu cădeți în exact aceeași capcană, atunci cînd nu înțelegeți motivul pentru care a fost făcută o modificare, așteptați un interval rezonabil de timp pentru a-i permite utilizatorului respectiv să dea explicații suplimentare în pagina de discuții.
Vezi și