Vârfurile, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vârfurile
—  sat și reședință de comună  —
Biserica „Sfinții Arhangheli” (1889)
Biserica „Sfinții Arhangheli” (1889)
Vârfurile se află în România
Vârfurile
Vârfurile
Vârfurile (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°18′19″N 22°31′38″E ({{PAGENAME}}) / 46.30528°N 22.52722°E

Țară România
Județ Arad
ComunăVârfurile

Atestare documentară1390

Populație (2021)
 - Total675 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal317390
Prefix telefonic+40 x57[1]

Prezență online
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vârfurile

Vârfurile (în maghiară: Halmágycsúcs) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Vârfurile este situată la poalele Munților Bihor și Codru-Moma, în partea de nord-vest a Depresiunii Hălmagiu, pe Râul Crișul Alb, la 128 km de municipiul Arad.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1390, localitatea Vîrfurile a purtat inițial denumirea de Ciuci. Este cunoscută sub actuala denumire din anul 1926.
Vechi centru voievodal, Ciuci a fost parte a domeniului Șiriei și a avut un important rol în predarea cetății Șoimoș în mâna răsculaților conduși de Gheorghe Doja. Centrul voievodal se găsea pe locul denumit astăzi Curtescul, în partea de nord-vest a comunei. Sunt vizibile și azi urmele unor clădiri și ale unor șanțuri de apărare.
La sfîrșitul secolului al XVI-lea, la Vârfurile se ridica o cetate integrată în sistemul de apărare vestică a Transilvaniei. În aceeași perioadă, fortăreața a avut un rol important în apărarea drumului ce ducea către Oradea.
În secolului al XVIII-lea, Vârfurile devin centrul unui domeniu feudal. La începutul aceluiași secol, între anii 1703 - 1711, în timpul răscoalei antihabsburgice conduse de Francisc Rákóczi al II-lea, la Vârfurile a capitulat o unitate habsburgică sub presiunea cetelor locotenentului Dragul, participant din partea românilor.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia așezării este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor , prelucrarea lemnului si exploatarea de piatra in cariere.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Potențialul folcloric caracteristic zonei Zărandului.
  • Munții Zărandului
  • Munții Codru-Moma
  • Munții Bihorului
  • PENSIUNI turistice
  • Muntii Gorgana

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]