Comuna Mihail Kogălniceanu, Ialomița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mihail Kogălniceanu
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Mihail Kogălniceanu se află în România
Mihail Kogălniceanu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Kogălniceanu (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°40′39.67″N 27°42′14.71″E / 44.6776861°N 27.7040861°E / 44.6776861; 27.704086144°40′39.67″N 27°42′14.71″E / 44.6776861°N 27.7040861°E / 44.6776861; 27.7040861

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețFlag of Ialomita county, Romania.png Ialomița

SIRUTA93995

ReședințăMihail Kogălniceanu
ComponențăMihail Kogălniceanu, Hagieni

Guvernare
 - PrimarAlexandru Dinu[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3000 locuitori
 - Recensământul anterior, 20023.389 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Mihail Kogălniceanu este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Hagieni și Mihail Kogălniceanu (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în estul județului, pe malul drept al Ialomiței. Este străbătută de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Constanța, din care lângă satul de reședință se ramifică șoseaua județeană DJ212 care trece prin satul Mihail Kogălniceanu și leagă comuna spre nord de Gura Ialomiței, și mai departe în județul Brăila de Berteștii de Jos, Stăncuța, Gropeni și Chiscani (unde se termină în DN21).

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mihail Kogălniceanu

     Români (96,8%)

     Necunoscută (3,03%)

     Altă etnie (0,16%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mihail Kogălniceanu

     Ortodocși (96,2%)

     Necunoscută (3,03%)

     Altă religie (0,76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihail Kogălniceanu se ridică la 3.000 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.389 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,8%). Pentru 3,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,2%). Pentru 3,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mihail Kogălniceanu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Alexandru Dinu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat5        

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, teritoriul ei fiind inclus în comuna Țăndărei. Pe teritoriul actual al comunei exista la acea vreme satul Cotul Iepure.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția satului Mihail Kogălniceanu în aceeași comună.[8] Comuna a fost înființată în 1931, când satul Mihail Kogălniceanu s-a separat de comuna Țăndărei.[9]

În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, și i s-au arondat și satele comunelor Gura Ialomiței și Hagieni, care au fost desființate.[10][11] Comuna Gura Ialomiței s-a reînființat în 2005, iar de atunci comuna Mihail Kogălniceanu are alcătuirea actuală.[12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Mihail Kogălniceanu inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument istoric de interes local este situl arheologic de la Hagieni, care cuprinde o așezare medievală timpurie din secolele al IX-lea–al XI-lea, și una mai recentă, din secolele al XVII-lea–al XVIII-lea.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Cotul-Epure, sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 706. 
  8. ^ „Comuna Țăndărei în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 213. . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 270 din 5 octombrie 2005, pentru înființarea comunei Gura Ialomiței prin reorganizarea comunei Mihail Kogălniceanu”. Jurispridenta.com. Accesat în .