Comuna Sfântu Gheorghe, Ialomița
Sfântu Gheorghe | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 44°38′41″N 26°50′49″E / 44.64472°N 26.84694°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 94456 |
Reședință | Sfântu Gheorghe |
Sate componente | |
Guvernare | |
- primar al comunei Sfântu Gheorghe[*] | Petru-Mădălin Teculescu[*][3] ( PNL, ) |
Suprafață | |
- Total | 71,27 km² |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▼ 2038 locuitori |
- Densitate | 30 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 927215 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Poziția localității Sfântu Gheorghe | |
Modifică date / text ![]() |
Sfântu Gheorghe este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Butoiu, Malu și Sfântu Gheorghe (reședința).
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Ialomița. Este străbătută de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Urziceni. Prin comună trece și calea ferată Urziceni-Slobozia, pe care este deservită de stația Malu.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Sfântu Gheorghe
Români (97,59%)
Necunoscută (2,3%)
Altă etnie (0,09%)
Componența confesională a comunei Sfântu Gheorghe
Ortodocși (97,35%)
Necunoscută (2,3%)
Altă religie (0,34%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sfântu Gheorghe se ridică la 2.038 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.180 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,6%). Pentru 2,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,35%). Pentru 2,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Sfântu Gheorghe este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petru-Mădălin Teculescu[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
Partidul Social Democrat | 3 | |||||||
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor | 2 |
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa în plasa Câmpul a județului Ialomița comuna Malu, formată din satele Malu, Cioara și Broștenii Vechi, cu o populație totală de 1092 de locuitori. În comună funcționau trei școli mixte (câte una în fiecare sat) și trei biserici (câte una în fiecare sat).[6] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Urziceni a aceluiași județ, având în compunere satele Broștenii Vechi, Butoiu, Cioara, Malu, Principesa Maria și Fundu-Crăsani (conținând, așadar, și sate ale fostei comune Fundu-Crăsani, desființată), având 3156 locuitori.[7] În 1931, a apărut și comuna Sfântu Gheorghe, prin separarea satului Sfântu Gheorghe, el însuși recent apărut, din comuna Balaciu; comuna Malu avea atunci în compunere satele Malu și Butoiu.[8]
În 1950, comunele au fost arondate raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (după 1956) din regiunea București. În 1968, ele au fost comasate în comuna Sfântu Gheorghe, comună ce a revenit la județul Ialomița, reînființat.[9][10]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Patru obiective din comuna Sfântu Gheorghe sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt monumente de arhitectură: conacul Florescu (datând din secolul al XIX-lea) din satul Malu, biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1837) a fostului schit Malu din același sat, și casa cu cârciumă și salon Vasilica Anescu și Elena Radu (secolul al XIX-lea) din satul Sfântu Gheorghe. Un al patrulea monument, crucea de piatră din 1851 de la ieșirea din satul Sfântu Gheorghe către satul Butoiu, este clasificată drept monument memorial sau funerar.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Malul, com. rur., în jud. Ialomița” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 220.
- ^ „Comuna Malu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 213–214. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
|
|