Toderița, Brașov
| Toderița | |
| — sat — | |
  Toderița Toderița (România) | |
 Toderița Toderița (Județul Brașov) | |
| Coordonate: 45°47′12″N 25°3′53″E / 45.78667°N 25.06472°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Brașov |
| Comună |  Mândra |
| Populație (2021) | |
| - Total | 294 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 507129 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Toderița este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România.
În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov[2], comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Satul Toderița este situat în Țara Făgărașului, la 4 km de șoseaua națională DN1 (E68), la circa 7 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Vad (spre est), Bucium (spre sud), Ileni (spre sud-vest), Mândra (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferată 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane.
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
Istorie[modificare | modificare sursă]
"In anul 1930 cand Romania era un mare regat iar in tara domnea regele Carol al II-lea, localitatea Toderita era comuna rurala si facea parte din judetul Fagaras.
In aceasta comuna erau inregistrate la acea data 946 de locuitori.
Comuna Toderita era arondata la Judecatoria de ocol Sercaia si la Tribunalul Fagaras care judecau toate pricinile ivite intre oameni, dar asemenea situatii erau destul de rare printre locuitorii comunei.
Comuna avea primarie, cu primar ales si notar imputernicit a solutiona cererile oamenilor.
In comuna functiona o scoala primara cu dascali ridicati din randul localnicilor.
Tot in aceea perioada obstia comunei a hotarat si a ridicat in cativa ani noua biserica de piatra, cu turla semeata. Aici in biserica copiii faceau ore de religie cu preotul paroh al comunei.
La mare cinste erau familiile care au dat satului dascali, preoti si notari care au condus obstea pe drumul adevarului si al dreptatii. Dar nu toate s-au potrivit a fi la fel de drepte.
Satul avea in acele vremuri, doua bacanii cu oameni destoinici precum Clement Mija si Traian Ionescu, ultimul venit in sat din regatul mic al Roamniei. Clement Mija avea si o bodega, unde barbatii se cinsteau dupa izbanzile zilnice.
Valea canalizata prin sat punea in functiune doua mori cu apa, prima fiind proprietatea lui Ioan Serban iar a doua a lui Ioan Gabor.
Un alt om de frunte al satului, cu dare de mana era Ioan Mogos care era proprietarul unei masini de treierat iar la vremea secerisului, masina trecea de la o gospodarie la alta si treiera bucatele stranse cu truda si bucurie.
Aceste zile erau de fapt pentru oameni esenta vietii lor, painea cea de toate zilele.Pentru ca erau si ani cu seceta sau ani cu ploi deluviene care le luau cu ele osteneala de peste an. Ramanea cateodata doar mamaliga, dumnezeiasca mamaliga din care trebuiau sa se indestuleze cu totii si un porc de Craciun pe care-l sacrificau cu sfiintenie. Erau si multi dintre ei saraci, cu pamant putin si multe guri de hranit.
Mai veneau si bolile , epidemiile de tot felul. Si nu aveau decat preotul pe care-l chemau la capataiul muribunzilor, batrani sau copii.
In sat era atunci o singura moasa, Maria Luca. Pe ea o chemau la vreme de nastere, femeile. Puncii se nasteau sanatosi iar preotul ii boteza cu mare alai. Baietii primeau numele de Ioan, Gheorghe, Vasile, Valeriu, Aurel, Ilie, Stefan, precum sfiintii din Biblie iar fetele erau botezate cu numele de Maria, Elena, Olimpia, Ana dupa numele mamelor sau bunicelor.
Copiii au fost si au rămas bucuria si stradania parintilor care-si imparteau averea atunci cand ajungeau sa-i casatoreasca.
Botezul si nunta erau de altfel evenimentele ce aduceau bucuria oamenilor si indeobste la petrecerile ce se organizau in sat participa toata suflarea omenasca in frunte cu preotul. In astfel de ocazii, barbatii si femeile isi puneau pe ei hainele de sarbatoare, costumele traditionale, specifice zonei. Botezul se tinea in casa parintilor noului nascut iar nunta in casa parintilor celui ce i se spunea pana atunci fecior in casa.
Dupa fiecare eveniment de acest gen, oamenii se odihneau si apoi luau din nou coarnele plugului pentru ca timpul nu astepta dupa ei. Viata isi relua ciclul de fiecare data si cand munca campului inceta erau cu iarna la use. Erau ierni cu multa zapada si friguri napraznice."
Ioan Tudor - Toderita , vatra a sufletului romanesc. Monografie . Editura Sigma 2005.
Obiceiuri și tradiții[modificare | modificare sursă]
Personalități[modificare | modificare sursă]
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Ceata de feciori din Toderita. -
Irozii. -
Familie din Toderita. -
Mirii si nasii la cununie.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov