Comuna Zăbala, Covasna
| Zăbala | |||
| Zabola | |||
| — comună — | |||
| |||
![]() Zăbala (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 45°53′20″N 26°11′42″E / 45.88895°N 26.195067°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Județ | |||
| SIRUTA | 65048 | ||
| Atestare | [1] | ||
| Reședință | Zăbala | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Zăbala[*] | Levente Fejér[*][2] (UDMR, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 73,69 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 4.332 locuitori | ||
| - Densitate | 65,15 loc./km² | ||
| Cod poștal | 527190 | ||
| Prezență online | |||
| site oficial GeoNames | |||
| Modifică date / text | |||
Zăbala (în maghiară Zabola) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Peteni, Surcea, Tamașfalău și Zăbala (reședința).[3]
Clădiri istorice
[modificare | modificare sursă]- Biserica Reformată-Calvină
- Castelul Mikes -
- Biserica Ortodoxă din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului - monument istoric, 1828
Instituții de cultură
[modificare | modificare sursă]- Muzeul Etnografic Ceangăiesc, care funcționează ca unitate externă a Muzeului Național Secuiesc, din Sfântu Gheorghe, expune o colecție de artă populară a maghiarilor din Moldova și despre viața cotidiană a comunităților de ceangăi. Sunt prezentate porturi populare, produse meșteșugărești și interioare tradiționale, mobilate caracteristic comunităților din satele ceangăiești.[4]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Zăbala
Maghiari (63,67%)
Români (18,37%)
Romi (11,45%)
Alte etnii (0,07%)
Necunoscută (6,44%)
Componența confesională a comunei Zăbala
Reformați (44,55%)
Romano-catolici (28%)
Ortodocși (18,1%)
Martori ai lui Iehova (1,43%)
Alte religii (1,04%)
Necunoscută (6,88%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Zăbala se ridică la 4.332 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.597 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (63,67%), cu minorități de români (18,37%) și romi (11,45%), iar pentru 6,44% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (44,55%), cu minorități de romano-catolici (28%), ortodocși (18,1%) și martori ai lui Iehova (1,43%), iar pentru 6,88% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Până la începutul secolului XX, teritoriul comunei aparținea districtului Orbai, subordonată comitatului Trei Scaune (Regatul Ungariei, Austro-Ungaria). Pe teritoriul acesteia erau atestate toate cele patru sate ale comunei: Peteni (Székelypetőfalva), Surcea (Szörcse), Tamașfălău (Székelytamásfalva) și Zabola (Zăbala). După oficializarea tranziției administrative în cadrul României odată cu Tratatul de la Trianon din 1920, aceste patru sate constituiau fiecare câte o comună în interiorul județului Trei Scaune, atestate de către Anuarul Socec în cadrul plășii Covasna. Comuna Peteni avea 362 de locuitori,[8] comuna Surcea avea 617, comuna Tamașfălău avea 646,[9] iar comuna Zăbala – 2697;[10] După Dictatul de la Viena din 1940, comuna, împreună cu restul Ardealului de Nord a aparținut Ungariei până în 1944, când după 23 august a redevenit parte a României.[11] În 1950, comuna Zăbala (care a înglobat de atunci și satele Peteni, Surcea și Tamașfălău) a fost transferată raionului Târgu Secuiesc din Regiunea Autonomă Maghiară. În 1968, a trecut la județul Covasna;[12][13]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Zăbala este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Levente Fejér[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 11 | ||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||||||||
| Alianța Maghiară din Transilvania | 1 | ||||||||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Kelemen Mikes (1690 - 1761), politician, eseist.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562.
- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Muzeul Național Secuiesc”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Peteni”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. V. Noile provincii alipite: Ardealul: 874.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comunele Surcea și Tamașfălău”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. V. Noile provincii alipite: Ardealul: 875.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Zabăla”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. V. Noile provincii alipite: Ardealul: 877.
- ↑ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Listă de castele în România
- Munții Vrancei (arie de protecție specială avifaunistică).
- Valea Râului Negru (arie de protecție specială avifaunistică)
- Putna - Vrancea (sit de importanță comunitară)
- Râul Negru (sit de importanță comunitară)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Castelul Mikes
- ro Muzeul Etnografic Ceangăiesc Arhivat în , la Wayback Machine.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Zăbala în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
- Zăbala (Biserica Reformată-Calvină)

