Comuna Chichiș, Covasna
Chichiș | |||
Kökös | |||
— comună — | |||
![]() | |||
| |||
Chichiș (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 45°45′54″N 25°48′29″E / 45.764953°N 25.808109°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
SIRUTA | 64238 | ||
Reședință | Chichiș | ||
Componență | Chichiș, Băcel | ||
Guvernare | |||
- primar al comunei Chichiș[*] | Silviu Tăras[*][3] ( UDMR, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 20,64 km² | ||
Populație (2011)[1][2] | |||
- Total | ▼ 1537 locuitori | ||
- Densitate | 82,41 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 527065 | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |||
![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Chichiș (în maghiară Kökös, în germană Blauendorf) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Băcel și Chichiș (reședința).
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna Chichiș este situată în partea de sud-vest a județului Covasna la limita cu județul Brașov, având ca vecini; la est comuna Ozun, la vest comuna Ilieni, comuna Prejmer în sud iar în partea nordică, municipiul Sfântu Gheorghe. Comuna este străbătută de DN11, Brașov - Bacău, respectiv, DN 12, Chichiș - Toplița.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Chichiș
Români (44,17%)
Maghiari (53,22%)
Necunoscută (1,82%)
Altă etnie (0,78%)
Componența confesională a comunei Chichiș
Ortodocși (44,95%)
Romano-catolici (7,22%)
Reformați (32,66%)
Unitarieni (11,45%)
Necunoscută (1,82%)
Altă religie (1,88%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chichiș se ridică la 1.537 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.697 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (53,22%), cu o minoritate de români (44,18%). Pentru 1,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (44,96%), cu minorități de reformați (32,66%), unitarieni (11,45%) și romano-catolici (7,22%). Pentru 1,82% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Chichiș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Silviu Tăras[*] , de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Democrată Maghiară din România | 8 | |||||||||
Partidul Mișcarea Populară | 2 | |||||||||
Partidul PRO România | 1 |
Istoric[modificare | modificare sursă]
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului în această zonă aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în locul numit Între Anini s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului.
În altă zonă a comunei, numită După Anini s-au găsit mai multe fragmente de vase, o fusoială de lut și fragmente de ceramică aparținând epocii romane.
Cu ocazia construirii podului de peste Rîul Negru, pe malul drept al râului la o adâncime de 4 m a fost găsit un schelet cu o spadă și o monedă din secolul al XIII-lea.
La sfârșitul secolului al XIII-lea la Chichiș a fost construită prima biserică catolică, care a devenit după reforma protestantă biserică unitariană, astăzi monument UNESCO. În anul 1740 a fost construită biserica ortodoxă cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, biserică de lemn, astăzi monument istoric.
În anul 1885 la Băcel se construiește Biserica Ortodoxă în formă dreptunghiulară, cu un singur turn și altar cu laturi hexagonale.
În luptele ce au avut loc în anul 1848, pe teritoriul comunei, trupele conduse de revoluționarul pașoptist maghiar Aron Gabor au fost înfrânte de armata țaristă[6], iar în memoria revoluționarului maghiar, la Chichiș se va ridica o statuie.
Economie[modificare | modificare sursă]
Economia comunei este bazată pe activități în domeniul exploatării și prelucrării lemnului, comerțului cu produse agricole, serviciilor și agroturismului. Activitatea principală rămâne însă agricultura, prin cultura plantelor și creșterea animalelor.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

- Biserica unitariană din Chichiș, construită la sfârșitul secolului al XIII-lea, monument UNESCO
- Biserica de lemn din Chichiș cu hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, construită în secolul al XVIII-lea
- Biserica Ortodoxă din Băcel, construcție secolul al XIX-lea
- Biserica Ortodoxă din Chichiș, ce poartă hramul „Sfintei Treimi”
- Monumentul Eroilor, Chichiș
- Natura Parc, parc de distracții, Chichiș
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Editura Sport Turism București 1980.
- Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00735-7
- Județul Covasna, I. Pisota, E. Mihai, M. Ivănescu. Ed. Academiei RSR București 1975
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Unele consideratiuni privind rolul institutiei militare in evolutia istorica a orasului Sf
|