Elias Magnus Fries

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Elias Magnus Fries
Elias Magnus Fries.jpg
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Femsjö socken[*], Suedia[5] Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Uppsala domkyrkoförsamling[*], Suedia[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatUppsala old cemetery[*][6] Modificați la Wikidata
CopiiTheodor Magnus Fries[*]
Robert Fries[*]
Elias Petrus Fries[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Sweden.svg Suedia Modificați la Wikidata
Ocupațiebotanist[*]
pteridologist[*]
briolog[*]
micolog[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuplant science[*]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Uppsala[5]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Lund[7]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Leopoldină
Academia Regală Suedeză de Științe
Saint Petersburg Academy of Sciences[*]
Swedish Academy[*]
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Royal Swedish Academy of Letters, History and Antiquities[*]
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Bavarian Academy of Sciences and Humanities[*]  Modificați la Wikidata
DoctoranziMatts Adolf Lindblad[*]  Modificați la Wikidata
SocietățiSocietatea Regală din Londra
Academia Leopoldină
Academia Regală Suedeză de Științe
Saint Petersburg Academy of Sciences[*]
Swedish Academy[*]
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Royal Swedish Academy of Letters, History and Antiquities[*]
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Bavarian Academy of Sciences and Humanities[*]  Modificați la Wikidata
Elias Magnus Fries, 1877

Elias Magnus Fries (n. 15 august 1794, Femsjö, Jönköpings län - d. 8 februarie 1878, Uppsala) a fost un botanist suedez și specialist în micologie. El este privit, împreună cu compatriotul său Christian Hendrik Persoon, fondator al taxonomiei moderne (micologiei sistematice) în cadrul regnului Fungi. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Fr..

Biografie[modificare | modificare sursă]

În grădina botanică din Lund

Elias Magnus Fries s-a născut în regiunea Småland din sudul Suediei, o zonă deosebit de bogată de ciuperci. Această ocazie, la care trebuie să fie adăugată și educația botanică care a primit-o de la tatăl său Thore Fries (1762–1839), pastor la biserica din Femsjö, care l-a încurajat mereu în ceea ce avea să devină: un interesat pe tot parcursul vieții în ciuperci și studiul acestora, o materie care astăzi se cunoaște sub denumirea „Știința micologică”.

Băiatul a urmărit mai întâi, din 1803, școala din Växjö apoi, din 1808, liceul tot acolo. Deja în 1810 a scris o primä micä lucrare despre flora din imprejurarea de Femsjö. La vârsta de 17 ani, el a cunoscut deja mai mult de 300 de specii. Se presupune că el a fi învățat limba latină înainte de cea suedeză. Astfel n-ar fi avut probleme să citească lucrări științifice de botanică de atunci, aproape toate scrise în latină.[8]

În anul 1811 Fries a început studiul la Universitatea din Lund. În anul 1814 a obținut titlul de doctor în filosofie și botanică, fiind imediat preluat ca docent. Disertația s-a a scris-o despre Flora Suediae, o tematică care a dezvoltat-o mai departe în opera sa de mai multe volume Novitiæ floræ svecicæ, (până 1824). În anul terminării acestei lucrări a fost avansat la gradul de profesor asociat de botanică.[9]

Între timp (1821) a fost admis ca membru al Kungliga Vetenskapsakademien (Academia Regală de Științe a Suediei), ceva mai târziu (1847) și unul al Svenska Akademien (Academia Regală Suedeză). Din 1828 Fries a fost numit Botanices Demonstrator, ceea ce a însemnat, că i-au fost încredințate sarcini de cercetare și excursii botanice și, de asemenea, a figurat în funcția de șef a "Grădini Botanice" din Lund.[10] În același an s-a căsătorit Christina Wieslander.[8]

În timp ce a fost la Lund, Fries a produs inovatoarea sa Systema micologica în trei volume (1821-1832), un sistem de micologie în care a clasificat ciuperci prin caracteristicile lor fizice și formele corpurilor de fructe (în special culoarea sporilor și structura suprafețelor purtătoare de spori (branhii, pori, dinți, falduri, suprafață netedă, etc, numite Hymenophore). Această lucrare seminală este fundamentul celei mai mari părți a taxonomiei micologice moderne pentru toate speciile cu excepția de trei grupuri de ciuperci pentru care Christiaan Hendrik Persoon este autoritatea fondatoare necontestată.[11]

Fries a dezvoltat de asemenea un sistem de clasificare a lichenilor bazând pe caracterele ale corpului lor de fructe (organele care produc spori de reproducere). A prezentat acest sistem în lucrarea sa Lichenographia europaea reformata din 1831, care a fost acceptată pe larg, până ce folosirea microscopului a revoluționat cunoștințele în acest domeniu. Fries a fost prima persoană care a deosebit între lichenii cu elemente exterioare pe corpul fructifer și cele fără. Pentru această realizare îi s-a conferit Marea medalie de aur a lui Linnaeus.[12]

Universitatea din Uppsala

În anul 1834, Fries Magnus a părăsit Universitatea din Lund, devenind profesor universitar de economie practică la Universitatea Uppsala, deci scaunul de profesură în botanică a fost ocupat de profesorul Wahlberg. Cel puțin a avut ocazia de a prelua în același timp conducerea grădinii botanice precum a muzeului local din oraș. El a fost, de asemenea, membru al parlamentului, reprezentând Universitatea Uppsala pe ziua națională 1844-1845 și 1847-1848 precum și membru al Comitetului Constituțional. Poziția sa de la Uppsala a fost lărgită prin funcția de profesor de botanică în 1851. Cu câțiva ani înainte, marele Carl von Linné a întreținut acest scaun de profesură la fel ca fiul său Thore Magnus (1832-1913) care a fost și rector al universității. Savantul a emeritat în anul 1859.[13]

Importanța savantului pentru micologie[modificare | modificare sursă]

Elias Magnus Fries a fost, împreună cu compatriotul său Christian Hendrik Persoon, fondatorul taxonomiei moderne (micologiei sistematice) în cadrul regnului Fungi, astfel mulți micologi au denumit un număr mai mare de taxoni (genuri, specii și varietăți) în onoarea lui: "friesii" sau "friesiana".

În marea sa monografie (1836-1838) precum în special în ultima sa lucrare majoră Hymenomycetes Europaei (1874) marele om de știință a clasificat 2.770 de specii de ciuperci. Fries însăși a denumit și clasificat 116 de genuri și peste 400 de specii, unele foarte cunoscute, între altele pe Buretele galben, Buretele viperei, Creasta cocoșului, Hribul, Lăptuca dulce, Vinețica porumbeilor, Șampinionul (Ciuperca de câmp), Zbârciogul sau Zbârciogul gras.[8][14]

Aceste lucrări i-a inspirat pe micologii Lucien Quélet și Petter Adolf Karsten (1834-1917) de a practica o micologie modernă. Ei, folosind deja microscopul care pe timpul lui Fries a fost necunoscut, au reclasificat și redenumit mai multe genuri și specii cazat posibilității de adăugare a elementelor microscopice, dar păstrând majoritatea) .[8][12]

Pentru activitatea sa extraordinară, el a fost distins adesea oară. Pe lângă onorurile menționate mai sus, el a fost decorat cu Marea Cruce de Comandor a Ordinului regal suedez Steaua Polară și numit doctor honoris causae prin universitatea din Lund (1868).[8] El a și fost membru al Societății Regale de Științe Uppsala (1831), American Academy of Arts and Sciences (1849), Academiei de Științe din Berlin (1854), al Royal Society (1874) precum membru corespondent al Universității de Stat din Sankt Petersburg (1850).[12]

În pentru acel timp impunătoarea vârsta de 83 de ani, marele Fries a murit în casa sa din Uppsala din cauza unei pneoumonii.

Ciuperci descrise de Fries[modificare | modificare sursă]

Fries: Crocus vernus
Fries: Agaricus magnificus

În rubrica adăugată sunt enumerați numai acei taxoni care au valabilitate până astăzi (ce înseamnă, că n-au fost puse în rândul sinonimelor):[14]

Genuri[modificare | modificare sursă]

  • Cudonia Fr.
  • Cyclomyces Fr.
  • Dacrymyces T.Nees: Fr.
  • Daedalea Pers.: Fr.
  • Dermocybe Fr.
  • Diachea Fr.
  • Discina (Fr.) Fr.
  • Eccilia Fr.
  • Elaphomyces T.Nees: Fr
  • Erysiphe Hedwig: Fr.
  • Exidia Fr.
  • Favolus P.Beauv.: Fr.
  • Fistulina Bull.: Fr.
  • Fomes (Fries) Fr.
  • Geoglossum Pers.: Fr.
  • Gomphidius Fr.
  • Gyromitra Fr.
  • Hexagona Pollich: Fr.
  • Hydnum Linnaeus: Fr.
  • Hygrophorus Fr.
  • Hypocrea Fr.
  • Hypoxylon Bull.: Fr.
  • Hysterium Tode: Fr.
  • Inocybe (Fr.) Fr.
  • Irpex Fr.
  • Isaria Persoon: Fr.
  • Kretzschmaria Fr.
  • Lentinus Fr.
  • Lenzites Fr.
  • Leotia Pers.: Fr.
  • Marasmius Fr.
  • Microporus Fr.
  • Mitrula Pers.: Fr.
  • Morchella Dillenius: Fr.
  • Mucor Micheli: Fr.
  • Mutinus Fr.
  • Myrothecium Tode: Fr.
  • Myxacium Fr.
  • Nectria Fr.
  • Nyctalis Fr.
  • Onygena Pers.: Fr.
  • Orbilia Fr.
  • Panus Fr.
  • Paxillus Fr.
  • Penicillium Link: Fr.
  • Peziza Dillenius: Fr.
  • Phlebia Fr.
  • Phlegmacium Fr.
  • Pilobilus Tode: Fr.
  • Pluteus Fr.
  • Polyporus Micheli: Fr.
  • Polysticta Fr.
  • Poronia Willdenow: Fr.
  • Ramaria (Fr.) Bonord.
  • Rhytisma Fr.
  • Schizophyllum Fr.
  • Sepedonium Link: Fr.
  • Sparassis Fr.
  • Sphaeria Hall.: Fr.
  • Stictis Pers.: Fr.
  • Syzygites Ehrenb.: Fr.
  • Taphrina Fr.
  • Telamonia Fr.
  • Thelebolus Tode: Fr.
  • Thelephora F. Ehrhart: Fr.
  • Trametes Fr.
  • Tremella Dillenius: Fr.
  • Trogia Fr.
  • Tuber Micheli: Fr.
  • Urnula Fr.
  • Verpa O. P. Swartz: Fr.
  • Volutella Tode: Fr.

Specii[modificare | modificare sursă]

Opere (selecție)[modificare | modificare sursă]

Elenchus fungorum, vol. I, 1828
  • Novitiæ floræ svecicae, Lund și Uppsala 1814-1824
  • Observationes mycologicae, 2 volume, Editura Gerhard Bonnier, Havniae 1815 și 1818
  • Systema mycologicum, 3 volume, Editura Ernest Mauritius, Greifswald, 1821–1829 – Fries a sancționat cu această lucrare nomenclatura binară a lui Carl von Linné și pentru ciuperci. Volumul 3
  • Systema Orbis Vegetabilis, 2 volume, Editura Typographia Academica, Lundae 1825 și 1828, [1]
  • Elenchus fungorum, 2 volume (1828)
  • Lichenographia europaea reformata (1831)
  • Flora danica (1831-1834)
  • Flora scanica, 3 volume, Editura Palmblad, Sebell & C. Uppsala, 1835-1837
  • Boleti, Fungorum generis, illustratio, Editura Regiae Academiae Typographia, Uppsala 1835, (împreună cu Christopher Theodor Hök)
  • Anteckningar öfver de i Sverige växande ätliga Svampar, Editura Palmblad, Sebell & C., (Uppsala 1836)
  • Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum, Editura Typographia Academica, Uppsala (1836-1838) [2]
  • Summa vegetabilium Scandinaviae... 3 volume, Editura A. Bonnier, Stockholm 1846-1849 vol. 1
  • Novae symbolae mycologicae (1851)
  • Botaniska utflygter, 3 volume (1853-64) (Excursii botanice)[3]
  • Monographia Hymenomycetum Sueciae, 2 volume, (1857-63)
  • Sveriges ätlige och giftiga Svampar (Ciuperci comestibile și necomestibile ale Suediei) (1861–1868)
  • Hymenomycetes Europaei, sive Epicriseos systematis mycologici (Bureți cu pălărie Hymenomycetidae ai Europei), Editura Berling, Uppsala 1874 [4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Gunnar Eriksson[*], Elias M Fries (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon, p. 522, accesat în  
  3. ^ a b SNAC, accesat în  
  4. ^ a b Nationalencyklopedin, accesat în  
  5. ^ a b c Gunnar Eriksson[*], Elias M Fries (în suedeză), p. 522  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "48fe89815cd7db629b6f8a1c4de732ab" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  6. ^ Fries, Elias Magnus (în suedeză), SvenskaGravar[*], accesat în  
  7. ^ Svenskt biografiskt lexikon 
  8. ^ a b c d e Fries Biografie 3
  9. ^ Scurtă biografie
  10. ^ Fries, biografie 1
  11. ^ First Nature
  12. ^ a b c Th. Westrin: „Nordisk familjebok”, vol. 8 (Feiss – Fruktmögel), Editura Nordisk familjebok aktiebolag (companie cu răspundere limitată), Stockholm 1908, p. 1393-1397
  13. ^ Fries, biografie 2
  14. ^ a b Genuri și specii

Legături externe[modificare | modificare sursă]