Zbârciog

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Zbârciog
Smardz-Morchella-Ejdzej-2006.jpg
Morchella conica
Clasificare științifică
Regn: Fungus
Diviziune: Ascomycota
Subdiviziune: Pezizomycotina
Clasă: Pezizomycetes
Ordin: Pezizales
Familie: Morchellaceae
Gen: Morchella
Dill. ex Pers. (1794)
Specia tip
Morchella esculenta
(L.) Pers. (1801)
Specii

Aproximativ 50 global, ca de exemplu:

Morchella angusticeps
Morchella conica
Morchella costata
Morchella crassipes
Morchella elata
Morchella esculenta
Morchella gigas
Morchella semilibera
Morchella spongiola
Morchella spongiola var. dunensis
Morchella vulgaris
Morchella sp. MA4SSI73
Morchella sp. UC 1475091
Verpa bohemica, sin. Ptychoverpa bohemica

Zbârciogul este numele dat mai multor specii de ciuperci aparținând genului Morchella, din familia Morchellaceae.

Pălăria are formă ovoidă sau conică, de culoare brun-deschis, gălbuie-ocracee. Suprafața pălăriei este prevăzută cu numeroase alveole sinoase, neregulate. Regiunea himenială este individualizată în adânciturile alveolare de la suprafata pălăriei. Pălăria are formă de căciulă, goală în interior și concrescută cu piciorul. Piciorul alb e cilindric, bine dezvoltat și gol în interior. Carnea este tare,un pic elastică, cu miros și gust plăcut.

Apare primăvara de timpuriu, prin aprilie sau mai, în special în păduri de foioase sau pe locuri nisipoase, în lunci, în grupuri mici sau solitare dar de asemenea prin tufișuri, pe deșeuri de lemn și urme de arsuri. Mai mult decât atât, au fost detectate coabitări a buretelui ca simbiont micoriza cu rădăcinile de pin și molizi. Este comestibilă, foarte apreciată nu numai în bucătăria franceză.[1]

Toxicitate[modificare | modificare sursă]

Zbârciogii conțin cantități mici de toxine care sunt de obicei anihilate prin gătire. De aceea, aceste ciuperci nu trebuie consumate niciodată crude[2]. S-a afirmat că, deși gătite, aceste ciuperci pot cauza simptome ale unei întoxicări slabe atunci când sunt consumate cu alcool.[3]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ J. L. Dahlstrom, J. E. Smith, N.S. Weber: „Mycorrhiza-like interaction by Morchella with species of the Pinaceae in pure culture synthesis”, insa magazinul „Mycorrhiza” nr. 9, Editura Springer, Berlin 2000, p. 279-285
  2. ^ Ian R. Hall, Peter K. Buchanan (2003). Edible and poisonous mushrooms of the world. Timber Press. ISBN 0881925861
  3. ^ J. Walton Groves. Poisoning by Morels When Taken with Alcohol. Mycologia, Vol. 56, No. 5 (Sep. - Oct., 1964), pp. 779-780