Solstițiul de iarnă
 | Acest articol a fost tradus cu ajutorul unei unelte de traducere automată, de aceea calitatea lui este foarte joasă.. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea articolului apăsând butonul „modificare”! Fragmentul inserat (sau întreaga pagină) va fi șters dacă în termen de 7 zile nu se înregistrează progrese notabile în procesul de redactare. Pagina a fost modificată ultima oară de către Sîmbotin (Contribuții • Jurnal) acum 7 luni. |
| Solstițiul de iarnă | |
 Lawrence Hall of Science - vizitatorii observă apusul soarelui în ziua solstițiului de iarnă folosind „Pietrele de soare II” | |
| Nume oficial | Solstițiul de iarnă |
|---|---|
| Tip | Cultural, astronomic |
| Semnificație | începutul iernii astronomice |
| Data | 21 decembrie (emisfera nordică) 21 iunie (emisfera sudică) |
| Festivități | festivaluri, petrecerea timpului alături de cei dragi, sărbători, cânt, dansuri, focuri |
| Observări | majoritatea culturilor |
| Asociere | sărbătorile de iarnă |
Modifică date / text  | |
Solstițiul de iarnă, solstițiul hiemal sau solstițiul hibernal, cunoscut și sub denumirea de mijlocul iernii, apare atunci când unul dintre polii Pământului își are înclinația maximă departe de Soare. Se întâmplă de două ori pe an, o dată în fiecare emisferă (nord și sud). Pentru emisfera respectivă, solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină a zilei și cea mai lungă noapte a anului, când Soarele se află la cea mai mică înălțime zilnică maximă pe cer. [1] La pol, există întuneric continuu sau amurg în jurul solstițiului de iarnă. Opusul său este reprezentat de solstițiul de vară .
Solstițiul de iarnă are loc în timpul iernii emisferei. În emisfera nordică, acesta este solstițiul din decembrie (de obicei 21 sau 22 decembrie) și în emisfera sudică, acesta este solstițiul din iunie (de obicei 20 sau 21 iunie). Deși solstițiul de iarnă durează doar un moment, termenul se referă uneori la ziua în care apare. Alte nume sunt „mijlocul iernii”, „extremul iernii” ( Dongzhi ) sau „cea mai scurtă zi”. În mod tradițional, în multe regiuni temperate, solstițiul de iarnă este văzut ca mijlocul iernii, dar astăzi în unele țări și calendare, este văzut ca începutul iernii. În meteorologie, iarna este socotită ca fiind deja începută cu aproximativ trei săptămâni înainte de venirea solstițiului de iarnă. [2]
Încă din preistorie, solstițiul de iarnă a fost văzut ca o perioadă semnificativă a anului în multe culturi și a fost marcat prin festivaluri și ritualuri. [3] Aceasta marca moartea simbolică și renașterea Soarelui. [4] [5] [6] Semnificația sezonieră a solstițiului de iarnă constă în inversarea prelungirii treptate a nopților și la scurtarea zilelor.
Istorie și semnificație culturală[modificare | modificare sursă]
Solstițiul poate să fi fost un moment special al ciclului anual pentru unele culturi chiar și în perioada neolitică . Evenimentele astronomice au fost adesea folosite pentru ghidarea activităților, precum împerecherea animalelor, însămânțarea culturilor și monitorizarea rezervelor alimentare de iarnă. Multe mitologii și tradiții culturale sunt constituite in functie de aceasta.
Acest lucru este atestat de rămășițele fizice în structurile siturilor arheologice din Neoliticul târziu și din epoca bronzului, cum ar fi Stonehenge în Anglia și Newgrange în Irlanda. Axele primare ale ambelor monumente par să fi fost aliniate cu atenție pe o linie de vedere care indică răsăritul solstițiului de iarnă (Newgrange) și apusul solstițiului de iarnă (Stonehenge). Este semnificativ faptul că la Stonehenge Marele Trilithon a fost orientat spre exterior din mijlocul monumentului, adică fața sa netedă și plată a fost întoarsă cu spatele spre Soare. [7]
Solstițiul de iarnă a fost extrem de important, deoarece oamenii depindeau economic de monitorizarea progresului anotimpurilor. Înfometarea era ceva obișnuit în primele luni de iarnă, ianuarie-aprilie (emisfera nordică) sau iulie-octombrie (emisfera sudică), cunoscută și sub denumirea de „lunile foametei ”. În climele temperate, festivalul de la mijlocul iernii a fost ultima sărbătoare, înainte de a începe iarna grea. Majoritatea vitelor au fost sacrificate, astfel încât nu ar trebui să fie hrănite în timpul iernii, așa că a fost aproape singura perioadă a anului când a fost disponibilă o cantitate abundentă de carne proaspătă. [8] Majoritatea vinului și berii fabricate în cursul anului au fost în cele din urmă fermentate și gata de băut în acest moment. Concentrarea observațiilor nu a fost întotdeauna în ziua care începe la miezul nopții sau în zori, ci la începutul zilei păgâne, care în multe culturi a căzut în ajunul precedent.
Deoarece evenimentul a fost văzut ca o inversare a prezenței Soarelui pe cer, concepte despre nașterea sau renașterea Zeilor soarelui au fost comune. În culturile care au utilizat calendare ciclice bazate pe solstițiul de iarnă, „anul ca renăscut“ a fost sărbătorit cu referire la zeități ale vieții-mortii-renașterii sau „noi începuturi“, cum ar fi Hogmanay Redding, un An Nou si o tradiție de curățare. De asemenea, „inversarea” este încă o temă frecventă, ca în reversurile sclavilor și ale maestrului Saturnalia .
Indian[modificare | modificare sursă]
Makara Sankranti, cunoscută și sub denumirea de Makaraa Sankrānti ( sanscrită : मकर संक्रांति) sau Maghi, este o zi de festival din calendarul hindus, cu referire la zeitatea Surya (Soare). Se observă în fiecare an în ianuarie. Acesta marchează prima zi a tranzitului Soarelui în Makara (Capricorn), marcând sfârșitul lunii cu solstițiul de iarnă. [9] [10]
Iranian[modificare | modificare sursă]
Poporul iranian sărbătorește noaptea solstițiului de iarnă a emisferei nordice ca „ noaptea de Yalda ”, despre care se știe că este „cea mai lungă și întunecată noapte a anului”. Sărbătoarea nopții Yalda „Shabe Chelleh” („cea de-a 40-a noapte”), este una dintre cele mai vechi tradiții iraniene care a fost prezentă în cultura persană din anii antici. În această noapte toată familia se adună, de obicei la casa celui mai mare, și o sărbătorește mâncând, bând și recitând poezie (în special. Hafez). Nuci, rodii și pepene verde sunt servite în special în cadrul acestui festival.
Germanic[modificare | modificare sursă]
Poporul scandinav și germanic păgân din Europa de Nord a sărbătorit o sărbătoare de iarnă numită Yule (numită și Jul, Julblot, jólablót). Heimskringla, scrisă în secolul al XIII-lea de islandezul Snorri Sturluson, descrie o sărbătoare din Yule găzduită de regele norvegian Haakon cel Bun (c. 920-1961). Potrivit lui Snorri, creștinul Haakon l-a mutat pe Yule din „mijlocul iernii” și l-a aliniat cu sărbătoarea creștină a Crăciunului. Istoric, acest lucru a făcut ca unii savanți să creadă că Yule a fost inițial un festival solar al solstițiului de iarnă. Savanții moderni, în general, nu cred acest lucru, deoarece mijlocul iernii în Islanda medievală a fost după aproximativ patru săptămâni după solstițiu. [11]
Cultul roman al lui Sol[modificare | modificare sursă]
Sol Invictus („Soarele neconfirmat / Soarele Invincibil”) a fost inițial un Zeu sirian care a fost ulterior adoptat ca Zeul principal al Imperiului Roman sub împăratul Aurelian . [12] Sărbătoarea sa este sărbătorită în mod tradițional pe data de 25 decembrie, la fel ca mai mulți Zei asociați cu solstițiul de iarnă în multe tradiții păgâne. [13] S-a speculat că este motivul pentru inlocuirea sa cu Crăciunul. [14]
Estul asiatic[modificare | modificare sursă]
În Asia de Est, solstițiul de iarnă a fost celebrat ca unul dintre cele douăzeci și patru de termeni solari, numiți Dongzhi în chineză . În Japonia, pentru a nu se face frig în timpul iernii, există obiceiul să se înmoaie într-o baie fierbinte yuzu ( japoneză 柚子湯 = Yuzuyu). [15] În India, această ocazie, cunoscută sub numele de Ayan Parivartan (sanscrită: अयन परिवर्तन), este sărbătorită de hindușii religioși ca o zi sfântă. Hindușii sărbătoresc această zi prin îndeplinirea de obiceiuri precum scăldarea în râuri sfinte, oferirea de pomană și donații și rugăciuni adresate Zeilor, cât și făcând alte fapte sfinte.
Observații[modificare | modificare sursă]
Deși se poate calcula momentul solstițiului, [16] observarea directă a solstițiului de către amatori este imposibilă, deoarece soarele se mișcă prea încet sau pare să stea nemișcat (sensul „solstițiului”). Cu toate acestea, prin utilizarea de instrumente de urmărire a datelor astronomice, momentul precis al apariției sale este acum un fapt cunoscut publicului. Nu se poate detecta direct momentul precis al solstițiului (prin definiție, nu se poate observa că un obiect a încetat să se miște până când mai târziu observă că nu s-a mutat mai departe de locul precedent sau că s-a mișcat în direcția opusă). În plus, pentru a fi precis într-o singură zi, trebuie să fie capabil să observe o schimbare a azimutului sau a unei creșteri mai mici sau egale cu aproximativ 1/60 din diametrul unghiular al Soarelui. Observarea faptului că a apărut într-o perioadă de două zile este mai ușoară, necesitând o precizie de observare de numai aproximativ 1/16 din diametrul unghiular al Soarelui. Astfel, multe observații sunt mai degrabă ale zilei solstițiului decât ale momentului. Acest lucru se realizează adesea observând răsăritul și apusul soarelui sau folosind un instrument aliniat astronomic care permite o rază de lumină să fie aruncată pe un anumit punct în jurul acelei ore. Cele mai vechi apusuri și cele mai recente date ale răsăritului soarelui diferă de solstițiul de iarnă, iar acestea depind de latitudine, datorită variației zilei solare de-a lungul anului cauzată de orbita eliptică a Pământului (a se vedea cea mai timpurie și cea mai recentă răsărit și apus de soare ).
Situl neolitic al cercului Goseck . Liniile galbene sunt direcția în care răsare Soarele și apune la solstițiul de iarnă.
Răsărit la Stonehenge pe solstițiul de iarnă
Sărbători sărbătorite pe solstițiul de iarnă[modificare | modificare sursă]
- Alban Arthan (Irlanda)
- Crăciunul Albastru (sărbătoare) (Crestinismul vestic)
- Brumalia (Roma Antică)
- Dongzhi Festival (Asia de Est)
- Korochun (Slavii)
- Sanghamitta Day (Budismul Theravada)
- Shalako (Zuni)
- Yaldā (Iran)
- Yule in Emisfera Nordica (Neopăgânism)
- Ziemassvētki (Antica Latvia)
Alte festivaluri conexe[modificare | modificare sursă]
- Saturnalia ( Roma Antică ): sărbătorită cu puțin timp înainte de inceperea solstițiului de iarnă
- Ziua Sfintei Lucii ( in Creștinism ): obișnuită să coincidă cu ziua solstițiului de iarnă
- Crăciun : are loc la puțin timp după solstițiul de iarnă, tradiție absorbită de la sărbătoarea solstițiului de iarnă. Speculat pentru a provine de la data solstițiului, a se vedea Crăciun # Data solstițiului și Moare Natalis Solis Invicti
- Festivalul alimentelor la rece ( Coreea, Marea majoritate a Chinei ): 105 zile după solstițiul de iarnă
- Makar Sankranti / Pongal ( India ): Festivalul recoltelor - marchează sfârșitul lunilor reci și începutul noii luni cu zile mai lungi.
Lungimea zilei din apropierea solstițiului de iarnă din Emisfera Nordică[modificare | modificare sursă]
Următoarele tabele conțin informații despre lungimea zilei din 22 decembrie, din apropierea de solstițiului de iarnă din emisfera nordică și solstițiul de vară din emisfera sudică (adică solstițiul din decembrie). Datele au fost colectate de pe site-ul Institutului Meteorologic Finlandez la 22 decembrie 2015, precum și de la anumite alte site-uri web.[17][18][19][20]
Datele sunt aranjate geografic și în cadrul tabelelor de la cea mai scurtă zi la cea mai lungă.
| Tările nordice si statele baltice | |||
| Oras | Rasare 22 Dec 2015 |
Apune 22 Dec 2015 |
Lungimea zilei |
|---|---|---|---|
| Murmansk | — | — | 0 h |
| Bodø | 11:36 | 12:25 | 0 h 49 min |
| Rovaniemi | 11:08 | 13:22 | 2 h 14 min |
| Luleå | 9:55 | 13:04 | 3 h 08 min |
| Reykjavík | 11:22 | 15:29 | 4 h 07 min |
| Trondheim | 10:01 | 14:31 | 4 h 30 min |
| Tórshavn | 9:51 | 14:59 | 5 h 08 min |
| Helsinki | 9:24 | 15:13 | 5 h 49 min |
| Oslo | 9:18 | 15:12 | 5 h 54 min |
| Tallinn | 9:17 | 15:20 | 6 h 02 min |
| Stockholm | 8:43 | 14:48 | 6 h 04 min |
| Riga | 9:00 | 15:43 | 6 h 43 min |
| Copenhagen | 8:37 | 15:38 | 7 h 01 min |
| Vilnius | 8:40 | 15:54 | 7 h 14 min |
| Europa | |||
| Oras | Rasare 22 Dec 2015 |
Apune 22 Dec 2015 |
Lungimea zilei |
|---|---|---|---|
| Edinburgh | 8:42 | 15:40 | 6 h 57 min |
| Moscow | 8:57 | 15:58 | 7 h 00 min |
| Berlin | 8:15 | 15:54 | 7 h 39 min |
| London | 8:04 | 15:53 | 7 h 49 min |
| Kiev | 7:56 | 15:56 | 8 h 00 min |
| Paris | 8:41 | 16:56 | 8 h 14 min |
| Rome | 7:34 | 16:42 | 9 h 07 min |
| Madrid | 8:34 | 17:51 | 9 h 17 min |
| Lisbon | 7:51 | 17:18 | 9 h 27 min |
| Athens | 7:37 | 17:09 | 9 h 31 min |
| Africa | |||
| Oras | Rasare 22 Dec 2015 |
Apune 22 Dec 2015 |
Lungimea zilei |
|---|---|---|---|
| Cairo | 6:47 | 16:59 | 10 h 12 min |
| Dakar | 7:30 | 18:46 | 11 h 15 min |
| Addis Ababa | 6:35 | 18:11 | 11 h 36 min |
| Nairobi | 6:25 | 18:37 | 12 h 11 min |
| Kinshasa | 5:45 | 18:08 | 12 h 22 min |
| Dar es Salaam | 6:05 | 18:36 | 12 h 31 min |
| Luanda | 5:46 | 18:24 | 12 h 38 min |
| Antananarivo | 5:10 | 18:26 | 13 h 16 min |
| Windhoek | 6:04 | 19:35 | 13 h 31 min |
| Johannesburg | 5:12 | 18:59 | 13 h 47 min |
| Cape Town | 5:32 | 19:57 | 14 h 25 min |
| Americile | |||
| Oras | Rasare 22 Dec 2015 |
Apune 22 Dec 2015 |
Lungimea zilei |
|---|---|---|---|
| Fairbanks | 10:58 | 14:40 | 3 h 41 min |
| Nuuk | 10:22 | 14:28 | 4 h 06 min |
| Anchorage | 10:14 | 15:42 | 5 h 27 min |
| Edmonton | 8:48 | 16:15 | 7 h 27 min |
| Vancouver | 8:05 | 16:16 | 8 h 11 min |
| Seattle | 7:55 | 16:20 | 8 h 25 min |
| Ottawa | 7:39 | 16:22 | 8 h 42 min |
| Toronto | 7:48 | 16:43 | 8 h 55 min |
| New York City | 7:16 | 16:32 | 9 h 15 min |
| Washington, D.C. | 7:23 | 16:49 | 9 h 26 min |
| Los Angeles | 6:55 | 16:48 | 9 h 53 min |
| Dallas | 7:25 | 17:25 | 9 h 59 min |
| Miami | 7:03 | 17:35 | 10 h 31 min |
| Honolulu | 7:04 | 17:55 | 10 h 50 min |
| Mexico City | 7:06 | 18:03 | 10 h 57 min |
| Managua | 6:01 | 17:26 | 11 h 24 min |
| Bogotá | 5:59 | 17:50 | 11 h 51 min |
| Quito | 6:08 | 18:16 | 12 h 08 min |
| Recife | 5:00 | 17:35 | 12 h 35 min |
| Lima | 5:41 | 18:31 | 12 h 50 min |
| La Paz | 5:57 | 19:04 | 13 h 06 min |
| Rio de Janeiro | 6:04 | 19:37 | 13 h 33 min |
| São Paulo | 6:17 | 19:52 | 13 h 35 min |
| Porto Alegre | 6:20 | 20:25 | 14 h 05 min |
| Santiago | 6:29 | 20:52 | 14 h 22 min |
| Buenos Aires | 5:37 | 20:06 | 14 h 28 min |
| Ushuaia | 4:51 | 22:11 | 17 h 19 min |
| Asia si Oceania | |||
| Oras | Rasare 22 Dec 2015 |
Apune 22 Dec 2015 |
Lungimea zilei |
|---|---|---|---|
| Magadan | 8:54 | 14:55 | 6 h 00 min |
| Petropavlovsk | 9:36 | 17:10 | 7 h 33 min |
| Khabarovsk | 8:48 | 17:07 | 8 h 18 min |
| Ulaanbaatar | 8:39 | 17:02 | 8 h 22 min |
| Vladivostok | 8:40 | 17:40 | 8 h 59 min |
| Beijing | 7:32 | 16:52 | 9 h 20 min |
| Seoul | 7:44 | 17:17 | 9 h 34 min |
| Tokyo | 6:47 | 16:31 | 9 h 44 min |
| Shanghai | 6:48 | 16:55 | 10 h 07 min |
| Lhasa | 8:46 | 19:01 | 10 h 14 min |
| Delhi | 7:09 | 17:28 | 10 h 19 min |
| Hong Kong | 6:58 | 17:44 | 10 h 46 min |
| Manila | 6:16 | 17:32 | 11 h 15 min |
| Bangkok | 6:36 | 17:55 | 11 h 19 min |
| Singapore | 7:01 | 19:04 | 12 h 03 min |
| Jakarta | 5:36 | 18:05 | 12 h 28 min |
| Denpasar | 5:58 | 18:36 | 12 h 37 min |
| Darwin | 6:19 | 19:10 | 12 h 51 min |
| Papeete | 5:21 | 18:32 | 13 h 10 min |
| Brisbane | 4:49 | 18:42 | 13 h 52 min |
| Perth | 5:07 | 19:22 | 14 h 14 min |
| Sydney | 5:41 | 20:05 | 14 h 24 min |
| Auckland | 5:58 | 20:39 | 14 h 41 min |
| Melbourne | 5:54 | 20:42 | 14 h 47 min |
| Invercargill | 5:50 | 21:39 | 15 h 48 min |
Lungimea zilei crește de la ecuator spre Polul Sud în emisfera sudică în decembrie (în jurul solstițiului de vară acolo), dar scade spre Polul Nord în emisfera nordică la momentul solstițiului de iarnă din emisfera nordică.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ An Introduction to Physical Science, 12th Ed., James Ship-man, Jerry D. Wilson, Aaron Todd, Section 15.5, p 423, ISBN: 978-0-618-92696-1, 2007.
- ^ „When does spring start?”. Met Office. . Accesat în .
- ^ „Winter Solstice celebrations: a.k.a. Christmas, Saturnalia, Yule, the Long Night, start of Winter, etc”. Religious Tolerance.org. .
- ^ Krupp, E C. Echoes of the Ancient Skies: The Astronomy of Lost Civilizations. Courier Corporation, 2012. pp.119, 125, 195
- ^ North, John. Stonehenge. The Free Press, 1996. p.530
- ^ Hadingham, Evan. Early Man and the Cosmos. University of Oklahoma Press, 1985. p.50
- ^ Johnson, Anthony (). Solving Stonehenge: The New Key to an Ancient Enigma. Thames & Hudson. pp. 252–253. ISBN 9780500051559.
- ^ „History of Christmas”. History.com. Accesat în .
- ^ Kamal Kumar Tumuluru (). Hindu Prayers, Gods and Festivals. Partridge. p. 30. ISBN 978-1-4828-4707-9.
- ^ James G. Lochtefeld (). The Illustrated Encyclopedia of Hinduism: A - M. Rosen Publishing Group. p. 411. ISBN 978-0-8239-2287-1.
- ^ Nordberg, Andreas (). Jul, disting och förkyrklig tideräkning: Kalendrar och kalendariska riter i det förkristna Norden. Acta Academiae Regiae Gustavi Adolphi (în Swedish). 91. Kungl. Gustav Adolfs Akademien för svensk folkkultur. pp. 120–121. ISBN 91-85352-62-4.
- ^ Clauss, Manfred (). Die römischen Kaiser : 55 historische Portraits von Caesar bis Iustinian (în germană). München: Beck. p. 250. ISBN 978-3-406-47288-6.
- ^ Capoccia, Kathryn (). „Christmas Traditions”. Accesat în .
- ^ Bishop Jacob Bar-Salabi (cited in Christianity and Paganism in the Fourth to Eighth Centuries, Ramsay MacMullen. Yale:1997, p. 155)
- ^ Goin’ Japanesque!: Japanese Winter Solstice Traditions; A Day for Kabocha and Yuzuyu
- ^ Meeus, Jean (). Astronomical Algorithms (ed. 2nd English Edition with corrections as of August 10, 2009). Richmond, Virginia: Willmann-Bell, Inc. ISBN 978-0-943396-61-3.
- ^ „Perth, Australia”. Accesat în .
- ^ „São Paulo, Brazil”. Accesat în .
- ^ „Denpasar, Indonesia”. Accesat în .
- ^ „Edmonton, Canada”. Accesat în .
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Macphail, Cameron (). „Winter solstice 2015: Everything you need to know about the shortest day of the year”. The Daily Telegraph. Accesat în .
- Handwerk, Brian (). „Everything You Need to Know About the Winter Solstice”. National Geographic. Accesat în .