Gladiator

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gladiatori (Mozaicul de la Zliten, Libia)

În Roma antică, gladiatorul era un bărbat (de obicei sclav) care se lupta în arenă cu un alt gladiator sau cu fiare sălbatice spre deliciul audienței.

Soarta celui cu care se lupta era decisă de publicul amfiteatrelor sau arenelor de luptă, aceștia exprimându-și dorința de a îl lăsa în viață pe gladiatorul învins ridicând degetul mare în sus și dorința de a fi omorât de gladiatorul victorios lăsând degetul mare în jos. Gladiatorii aparțineau unei școli de gladiatori conduse de un Lanista (antrenor) roman. Acolo aceștia învățau scrima și arta sabiei. Gladiatorii care își redobândeau libertatea se numeau rudiari (în latină rudiarius).

Gladiatorii erau de mai multe naționalități: traci, samniți, germani, etc. Imperiul Roman a atacat mai multe popoare, locuitorii acelor popoare erau adesea luați sclavi sau gladiatori.

Cel mai mare dintre gladiatori este considerat de către istorici a fi Spartacus, omul care a luptat alături de aproape 100.000 de gladiatori pentru a recăpăta libertatea și independența acestora.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]