Repedea, Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Repedea
Кривий
—  Sat  —
Drapel
Drapel
Repedea is located in Județul Maramureș
Repedea
Repedea
Repedea (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: Coordonate: 47°49′55″N 24°24′5″E / 47.83194°N 24.40139°E / 47.83194; 24.4013947°49′55″N 24°24′5″E / 47.83194°N 24.40139°E / 47.83194; 24.40139

Țară Flag of Romania.svg România
Municipiu Logo ZMBM.jpg Baia Mare
Județ Actual Maramures county CoA.png Maramureș
Comună Repedea
Atestare 1350

Suprafață
 - Total 113,7 km²

Populație
 - Total 4761 locuitori, din care 97% sunt de etnie ucraineană locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 437240
Prefix telefonic +40 262 [1]

Repedea (în ucraineană Кривий, transliterat Krîvîi, în maghiară Oroszkő) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Etimologia numelui localității provine din adjectivul „repede” = „iute, rapid” (<lat. rapidus, rapide) (inițial un determinant al unui substantiv de genul vale) + art. hot. -a, cu rol de substantivare a adjectivului.[1]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Satul Repedea este situat în partea central-nordică a județului, în apropierea graniței cu Ucraina, la confluența râurilor Ruscova și Repedea, la o distanță de: 30 km de orașul Vișeu de Sus; 50 km de stațiunea Borșa; 53 km de municipiul Sighetu Marmației; 120 km de municipiul reședință de județ Baia Mare și 200 km față de Cluj Napoca. Altitudine minimă este de 495 m, iar cea maximă de 1957 (Vârful Farcău).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Localitatea Repedea este atestată documentar, printr-un hrisov, scris în slava veche, din anul 1350.[necesită citare] După Suciu, este atestată abia la 1913 (Oroszkő).[2]

Hrisovul a fost găsit în vechea biserică din lemn, construită în stilul maramureșean în anul 1413, biserică ce nu mai există din cauza faptului că în urma unei ierni grele, în deceniul șase al secolului trecut s-a prăbușit, iar patrimoniul ei de o inestimabilă valoare se află în prezent în București.

În hrisov se menționează că pe acest teritoriu a fost găsit un grup de oameni păstori-crescători de animale, de origine slavă, printre care s-a identificat și un locuitor cu numele de Krevan care avea o casă din lemn în partea de nord a localității Repedea, pe versantul stâng al pârâului Tomnatic, casă care cu timpul s-a prăbușit, rămânând numai locul unde a fost casa, loc care și acum se numește „Pole Krevanovo" – Poiana lui Krevan. În prezent pe teritoriul vechii poieni se dezvoltă un frumos arboret de brazi având o vârstă de 40 de ani.

Manifestări tradiționale locale[modificare | modificare sursă]

  • Sărbătoarea narciselor (în ultima duminică din luna mai, în Poiana Narciselor).

Arii naturale protejate (de interes național)[modificare | modificare sursă]

  • Vârful Farcău - L. Vinderel - vârful Mihailecu (relief glaciar);
  • Poiana cu Narcise Tomnatec – Sheleanu (Legea 5/2000).

Obiceiuri și tradiții[modificare | modificare sursă]

Obiceiurile și tradițiile în mare parte sunt păstrate și condiționate de activitățile gospodărești și sărbătorile religioase.

Obiceiurile religioase sunt bine păstrate și sunt corelate cu sărbătorile precum, Crăciunul, Bobotează, Duminica Floriilor, Paștele, Rusaliile, Sfântul Ilie.

Astfel în ajunul Crăciunului, sărbătorit după ritul vechi, cetele de colindători și Viflaimul vestesc nașterea lui Isus, indiferent de confesiune religioasă a colindătorilor. De Bobotează s-a păstrat obiceiul sfințirii caselor și a întregii gospodării.

De Paști se merge la biserică cu pască, ouă încondeiate, diferite preparate culinare tradiționale, unde sunt sfințite de preot, existând și un adevărat ritual de preparare a bucatelor.

Sf. Ilie (2 august) constituie un pretext pentru localnici de a se reîntâlni în sânul comunității, revenind an de an pe meleagurile natale. Există și un vechi obicei legat de această sărbătoare, astfel, se spune că, dacă de Sf. Ilie, o fată nemăritată se scaldă în apele lacului Vinderel rostind incantații străvechi, aceasta se va mărita curând.

Materiale video despre Repedea: Obiceiuri, tradiții, prezentare Repedea - video

Repedea este deservită de stația CFR Leordina, aflată la 13 km.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Vârful Farcău

Religie[modificare | modificare sursă]

  • 63,6% Ortodocși
  • 33,3% Penticostali
  • 3,3% Adventiști
  • 0,9% Reformiști[necesită citare]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  2. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.

Imagini[modificare | modificare sursă]